Vaticanul, implicat în reconfigurarea unei noi ordini mondiale?

3837

În bătălia globală pentru restructurarea relaţiilor de putere şi câştigarea zonelor de influenţă reapare un vechi actor: Vaticanul. Papa Francisc a reuşit într-un timp relativ scurt să se poziţioneze ca un factor de echilibru în relaţii de putere, devenind un punct de referinţă în încercările de soluţionare a conflictelor.

Specificul conflictelor care se desfășoară în prezent ar putea justifica poziţionarea avantajoasă a Vaticanului pe plan extern. Deoarece confruntările violente motivate politic (mai ales în spaţiul agitat al Orientului Mijlociu) s-au transformat sau sunt pe cale să degenereze în conflicte religioase era nevoie de un actor de referinţă în acest domeniu, susţine jurnalistul Cristian Unteanu, de la ziarul Adevărul.

O mostră de schimbare raporturilor de putere la scară mondială și a influenţei crescânde a Scaunului papal a fost oferită de preşedintele iranian Hassan Rohani care s-a adresat oficial Papei Francisc pentru a „relansa dialogul între lumea creştină şi cea musulmană", propunând „o alianţă între Iran şi Sfântul Scaun", mai ales în lupta comună împotriva terorismului şi extremismului", aşa cum preciza News.va, agenţia de presă a Vaticanului.

În această cheie a rolului diplomatic tot mai proeminent al Vaticanului poate fi interpretată și apropiata vizită a președintelui rus, Vladimir Putin, la Vatican. Această vizită se înscrie în contextul unui dialog delicat, marcat de oscilări, între Biserica Catolică și Biserica Ortodoxă Rusă, informează HotNews

Conform opiniei jurnalistului de la ziarul Adevărul, vizita este făcută în numele Bisericii Ortodoxe Ruse și se încadrează într-o încercare globală de a identifica un vector activ de spiritualitate în construcţia unei noi ordini mondiale. Dacă acesta va fi scopul voiajului preşedintelui rus la Sfântul Scaun, atunci există posibilitatea de a fi consemnată „prima formalizare a unui demers de profunzime care ar putea genera o nouă realitate de joc politic global", susţine același cotidian.

O asemenea perspectivă ar putea fi concretizată, în condiţiile în care activitatea diplomatică a Vaticanului se reglementează prin funcţia de observator pe care o deţine pe scena relaţiilor internaţionale, o funcţie ce îi permite accesul la una dintre cele mai mari reţele de informaţii din lume, susţine Revista Agero.

Poziţia influentă a actualului papă devine tot mai evidentă, în condiţiile în care chiar și ateii încep să se simtă atrași de noul suveran pontif. Recent, după ce papa a îmbrăţișat o persoană cu o faţă desfigurată, mesaje de simpatie la adresa lui au venit chiar din partea persoanelor autodeclarate atee, susţine CNN. O asemenea persoană a susţinut pe reţelele de socializare că „sunt ateu, dar este ceva în privinţa papei Francisc care mă face să doresc să fiu catolic".

Realitatea este, însă, că nu întotdeauna Vaticanul s-a situat pe o poziţie privilegiată. De exemplu, cu ocazia vizitei Papei Benedict în Cipru, în 2010, pentru soluţionarea problemei cipriote, mitropolitul Pavel de Kirineia, din cadrul Arhiepiscopiei Ciprului, l-a acuzat pe Suveranul Pontif că a transformat Biserica într-o „organizaţie politică terestră",  într-un stat cu pretenţii seculare. „Este evidentă încercarea Vaticanului de a exploata prilejul şi de a-l prezenta pe Papă ca lider al creştinismului şi al întregii lumi", susţinea atunci arhiepiscopul.

Cel mai probabil, rolul pe care îl joacă Vaticanul în diplomaţia mondială va continua să suscite interes, dar și critici vehemente. Interesele în spaţiul politicii globale sunt suficient de puternice încât orice creștere de putere, fie ea și religioasă, să fie privită cu suspiciuni. Iar Vaticanul, prin pretenţiile sale politice, nu poate ignora faptul că nu toţi agreează o asemenea perspectivă dominantă.