Cei 18 milioane de necredincioşi invizibili

13

Mâna de fier cu care este condusă Rusia face ca manifestările împotriva regimului sau împotriva Bisericii să fie rarităţi în spaţiul public. Televiziunea federală rusă transformă ortodoxia într-un simbol sfânt, iar mass media încurajează lipsa prezenţei diferitelor minorităţi, sexuale sau religioase.

Societatea a fost scandalizată în luna februarie a acestui an când grupul feminist „Pussy Riot" a cântat o piesă punk rock în interiorul catedralei Christos Mântuitorul, pentru a protesta împotriva lui Vladimir Putin. Versurile cântecului conţineau, printre altele, şi o incantaţie adresată Fecioarei Maria: „Mamă Sfântă, Fecioară Binecuvântată (…) dă-l pe Putin afară." Însă, în condiţiile în care cel mai recent sondaj de opinie arată că 13% dintre ruşi (adică aproape 18 milioane de locuitori) se declară atei, unii analişti internaţionali se întreabă dacă mai este Biserica Rusă o autoritate sau are doar un rol formal.

Ce înseamnă a fi ateu în Rusia

„Este foarte înfricoşător să fii ateu în ziua de astăzi. Ştiu cazuri în care oamenii au fost daţi afară de la locul de muncă, fie că aceştia lucrau în poliţie sau în armată", a declarat militantul ateu Alexander Nevzorov.

Deşi în Rusia există aproximativ 12 organizaţii care militează pentru drepturile ateilor, ateii par a fi la fel de invizibili precum erau creştinii în perioada sovietică. Pagina de Facebook a unei fundaţii a strâns doar 800 de like-uri, iar în media ateii sunt subiect tabu.

Această situaţie derivă dintr-un subiect fierbinte: alianţa dintre stat şi biserica ortodoxă rusă. Nu doar într-o ocazie, liderii statului (atât Vladimir Putin, cât şi Dmitri Medvedev) şi cei ai partidului comunist au participat la slujbe religioase publice. În plus, biserica ortodoxă contemporană este una dintre cele mai bogate organizaţii non-guvernamentale, cu bunuri de aproximativ 1 miliard de dolari şi cu acţiuni în domenii diverse: imobiliare, bănci, fabrici, tipografii.

Analiştii religioşi au menţionat în numeroase rânduri că biserica a devenit un atribut al Rusiei post-sovietice şi este văzută ca o idelologie dominantă. Tocmai de aceea, spun analiştii, autorităţile statului sunt aşa de hotărâte să apere biserica de orice critică.

O serie de momente pro şi anti-biserică

De-a lungul istoriei, opinia statului faţă de biserică a pendulat între acceptare şi respingere. În statul ţarist, biserica a fost asociată cu statul, considerat arhaic şi retrograd, ceea ce, ulterior, a condus la o stare de revoltă în perioada feudală. Bolşevicii, pentru care religia era un duşman ideologic, au făcut tot posibilul să răspândească un sentiment de respingere faţă de biserică, promovând o societate nouă, mai bună şi fără Dumnezeu.

A urmat ateismul militant, perioadă în care creştinii au devenit paria în ochii societăţii şi a statului, mii de creştini fiind arestaţi sau ucişi din cauza credinţei lor. O consecinţă firească a acestei situaţii a fost asocierea religiei cu lupta împotriva maşinii birocratice şi opresive societice.

După căderea blocului comunist, în 1991, 24% dintre ruşi se declarau creştini, dar 14 ani mai târziu, în 2005, procentul a crescut la 53%.

În prezent, biserica pune o presiune ideologică asupra societăţii ruse. Astfel, analiştii se aşteaptă la o intensificare a criticilor şi o creştere a numărului de atei, după cum a arătat şi istoria. De altfel, ateismul este singura opţiune în zonă. Însă pentru ca aceasta să se întâmple, este nevoie ca Rusia să facă un pas spre Europa şi să îmbrăţişeze de bunăvoie secularismul. „Numai atunci (când istoria rusă va semăna cu cea europeană) vom putea avea o conştiinţă seculară care să co-existe cu cea religioasă", a declarat Sergei Filatov, expert în religie la Institutul de Studii Orientale de la Academia de Ştiinţe din Rusia.