Ruptură între Patriarhiile ortodoxe de la Ierusalim și București

112

„Patriarhia Ierusalimului a întrerupt comuniunea cu Patriarhia Română". Anunţul șoc din 9 mai, postat pe site-ul oficial al Patriarhiei Ierusalimului, a luat prin surprindere Patriarhia Română.

Problema care a generat ruptura este dată de construcţia unui aşezământ românesc în Ierihon, despre care Patriarhia Ierusalimului spune că nu are autorizaţia sa oficială. Complexul de 3.000 de metri pătraţi include o biserică, un paraclis, o casă de oaspeţi pentru pelerini și o bibliotecă. Construcţia a început acum 11 ani, după ce un român stabilit în Ierihon a donat prin testament Patriarhiei Române o suprafaţă de 800 de metri pătraţi. Patriarhia a mărit suprafaţa cumpărând și alte terenuri din jur, astfel încât întreaga suprafaţă a ajuns la 3.000 de metri pătraţi. Construcţia complexului este finalizată în proporţie de 95%.

În urmă cu câteva luni, Patriarhia Ierusalimului a sesizat Patriarhia Română, solicitându-i clarificarea situaţiei așezământului, în condiţiile în care nu existau în arhive niciun acord scris sau alte documente care să justifice demersurile. Sfântul Sinod de la Ierusalim spune că ridicarea acestui aşezământ a fost făcută fără încuviinţarea sa canonică, iar gestul românilor echivalează cu transformarea jurisdicţiei Patriarhiei de la Ierusalim „într-un câmp liber pentru ca toate bisericile ortodoxe să-şi clădească lăcaşe."

La rândul lor, românii explică faptul că demersul a început în anul 1998, cu binecuvântarea lui Diodor, patriarhul de atunci al Ierusalimului. Tot atunci a fost sfinţit altarul paraclisului aşezământului respectiv, în prezenţa patriarhului român Teoctist, dar şi a altor membri ai Sinodului BOR aflaţi în Ierihon, între care și actualul Patriarh Daniel. „Fără binecuvântarea patriarhului Diodor nu puteau începe lucrările la aşezământul românesc de la Ierihon", explică purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, Constantin Stoica. „Mai mult, fără binecuvântarea acestuia nu s-ar fi putut face sfinţirea paraclisului respectivului aşezământ de către patriarhul Teoctist şi membri ai Sfântului Sinod." Stoica recunoaște însă că a fost o aprobare verbală, fără a se putea ajunge la un acord scris din pricina înrăutăţirii rapide a stării de sănătate a lui Diodor. Totuși, mai spune reprezentantul român, Theofil al III-lea ar fi fost înștiinţat de această conjunctură nefavorabilă.

Fapt este că pe data de 9 mai a fost publicat pe site-ul Patriarhiei Ierusalimului anunţul conform căruia aceasta a rupt relaţiile cu Patriarhia Română. Sinodul Patriarhiei Ierusalimului a luat măsura „în unanimitate şi cu părere de rău", aceasta incluzând „întreruperea pomenirii Patriarhului României, Daniel, şi caterisirea reprezentantului Patriarhiei Române la Ierusalim, arhimandritul Ieronim Creţu". Deși nu fără precedent în ortodoxie, „ruperea comuniunii este cel mai grav act care poate surveni între două biserici ortodoxe surori. Presupune imposibilitatea practică de a mai celebra împreună sfintele slujbe", explică teologul Radu Preda. „O astfel de hotărâre i-ar putea pune într-o situaţie delicată pe clericii români aflaţi în Ţara Sfântă, aceştia nemaiputând sluji la altarele din Ierusalim".

Românii și-au manifestat surprinderea și regretul pentru „o decizie unilaterală". „Suntem surprinşi de anunţul postat pe site-ul oficial al instituţiei, cu titlul «Patriarhia Ierusalimului a întrerupt comuniunea cu Patriarhia Română», întrucât suntem la începutul unui dialog", a declarat purtătorul de cuvânt de la București, Constantin Stoica. El afirmă că gestul Patriarhiei de la Ierusalim este cu atât mai surprinzător, cu cât Episcopul vicar, patriarhal Ciprian Câmpineanul, a fost acum mai puţin de o lună la Ierusalim „pentru a iniţia un dialog bilateral frăţesc". Ziarul Adevărul abordează tema sub un titlu incitant, „Orgoliile din Ţara Sfântă agită Ortodoxia", și afirmă că, dacă nu se rămâne la orgolii și se urmează pașii canonici, atunci „patriarhul Theofil al III-lea al Ierusalimului trebuie să trimită scrisori canonice către toţi capii bisericilor cu care se află în comuniune pentru a anunţa ruperea comuniunii cu patriarhul Daniel. După această etapă, liderii spirituali ai Ortodoxiei ar urma să aleagă cu cine rămân în comuniune – cu patriarhul Theofil al III-lea sau cu patriarhul Daniel."

Fondul problemei este mai complex. La prima vedere, pare o chestiune de interes material. „Este o şicană sau o nevoie de bani la mijloc. Cine ştie ce vor să obţină de la Patriarhia Română", încearcă să explice pentru Gândul, Ion Antonescu, proprietarul primei agenţii de turism care i-a dus după 1990 pe români în pelerinaj în Ţara Sfântă, și fost secretar de stat la Ministerul Culturii. Aproximativ 40.000 de români merg anual în turism religios în Israel. O altă perspectivă e dată de teologul Radu Preda, care recunoaște o problemă de autoritate și activitate misionară: „Patriarhia de la Ierusalim se simte oarecum asediată, dar nu pentru că celelalte biserici ortodoxe surori ar fi prea active, ci pentru că ea este prea pasivă. În comparaţie cu Patriarhia de Antiohia şi cu cea de Alexandria, ca să nu mai vorbim de cea Ecumenică de la Constantinopol, cea de la Ierusalim este prea puţin activă în câmp misionar şi pastoral. Şi asta se întâmplă de câteva decenii". Adevărul scrie că prin gestul unilateral „Patriarhia Ierusalimului ar viza exclusiv o lovitură de imagine pentru a domoli poziţia de forţă a Patriarhului Daniel". În urmă cu două luni, a avut loc la Chambesy, în Elveţia, o întâlnire panortodoxă în care s-a pus problema repoziţionării ca importanţă a bisericilor istorice, în funcţie de numărul de membri. Într-o astfel de reașezare, patriarhiile rusă și română ar devansa categoric pe cele istorice, între care și cea de la Ierusalim.

În urma deciziei de la Ierusalim, Patriarhia Română a anunţat că atât problema atitudinii patriarhiei Ierusalimului, cât și relaţiile între cele două patriarhii vor fi discutate în şedinţa de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din zilele de 19-20 mai 2011. În plus, astăzi la orele 12:00, va avea loc și o conferinţă de presă pe această temă, la Palatul Patriarhiei, susţinută de Episcopul vicar, patriarhal Ciprian Câmpineanul.