Ce are a face fericirea cu biserica?

792

Conform raportului ONU pe 2013 privind fericirea populaţiei globale, România se află pe locul 90 din 100 în topul celor mai fericite ţări din lume. Conform declaraţiilor românilor, doar 10 ţări ne despart de titlul „cea mai nefericită ţară din lume", ocupat în prezent de Regatul Swaziland, din Africa de Sud. Este greu de crezut că faţă de o astfel de ţară suntem mult mai evoluaţi, dar aproape la fel de nefericiţi.

Nefericirea românilor nu este de dată recentă și nici nu pare să treacă repede. În 2011 a fost dat publicităţii un sondaj realizat de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), în care România a înregistrat cel mai mare procent de nemulţumire între 34 de state din Europa și Asia Centrală. Peste 80% dintre români se declaraseră nefericiţi. Studiul a fost realizat în perioada 2006-2010.

Dar ce înseamnă oare fericirea? Pentru unii, fericirea este iluzia împlinirii vieţii prin atingerea unor deziderate de tipul „voi fi fericit atunci când …”. Pentru alţii, fericirea este greșit egalată cu numărul de bani din cont și nu va putea fi niciodată atinsă cât timp vecinii și prietenii o duc mai bine. Există însă destule studii care arată că cei ce trăiesc cu astfel de impresii se lasă înșelaţi de niște mituri.

Dar contează să fii fericit? Viaţa este extrem de grea, iar goana după fericire este una nebunească, în care fiecare alege alt drum. Pentru unii însă este prea mult și prea greu și tot ce își doresc este să fie lăsaţi în pace să muncească, să mănânce și să se odihnească o zi după alta, până la sfârșit. Studiile arată însă că suntem îndreptăţiţi să căutăm fericirea, care ne face mai sănătoși fizic și psihic, mai productivi, mai loiali și mai de ajutor pentru societate, scrie Psychology Today.

Biserica, sursă de fericire?

Despre efectele religiei asupra vieţii se poartă discuţii fără sfârșit. Scepticii argumentează că religia este o metodă de anesteziere a minţii, prin care omul devine ignorant și astfel poate fi fericit în mediocritate și inegalitate.

Însă în faţa acestor păreri există destule studii care arată că religia promovează fericirea din alte puncte de vedere, în sensul că oamenii găsesc prin religie un scop și un sens în viaţă, care le dă motivaţie, pune ordine în haos, răspunde la întrebări existenţiale și conferă o perspectivă de ansamblu asupra experienţelor negative și a fricilor existenţiale.

Iar tot studiile arată că „ingredientul secret” din toată această ecuaţie ce rezultă în fericire este mersul la biserică, un loc unde se fac importante legături sociale. Deși în societatea seculară de astăzi cei mai mulţi vorbesc despre religie ca despre un sistem de credinţe și valori intern, profund personal și intim, la nivel global religia încă se practică în masă, iar ca activitate socială este un mare contributor pentru fericirea celor care o practică.

Un studiu publicat de A. Okulicz-Kozaryn în 2010, în jurnalul Religion & Culture, arată că religia este asociată satisfacţiei de viaţă înalte în ţările unde majoritatea este religoasă. În ţările relativ non-religioase, religia nu pare să aibă o legătură direct cu nivelul satisfacţiei. Rezultatele sugerează că în ţările unde religia are un rol de normă socială, oamenii își construiesc o reţea bogată de cunoștinţe, practicând-o în comunitate. Iar această reţea de prieteni și sentimentul că ai valoare în societate sunt ingrediente cheie în găsirea fericirii.

Rezultatele sunt susţinute și de alte studii, printre care unul foarte interesant, publicat de autorii D. Cohen-Zada și W. Sander, în Journal of Law and Economics, în 2011. Autorii au examinat efectul anulării „legilor albastre” asupra mersului la biserică și asupra nivelului de fericire. „Legile albastre” sunt cele care interzic fucţionarea magazinelor duminica. Ele au fost impuse în mai multe ţări, care după un timp au hotărât să renunţe la ele și deci să permită funcţionarea magazinelor într-o zi rezervată în majoritatea religiilor pentru odihnă și închinare.

Autorii au observat că printre femei anularea legii a fost asociată cu o prezenţă mai precară la biserică și cu o scădere a nivelului de fericire. Rezultatele sunt interesante pentru că schimbarea legii nu ar fi trebuit să aibă niciun efect asupra credinţelor religioase ale femeilor, însă a avut un impact social, care arată deopotrivă și măsura în care mersul la biserică a devenit strict o activitate socială. Femeile au început să schimbe biserica pentru sesiuni de shopping, rupând și legături sociale, ceea ce a dus în final la scăderea nivelului de fericire. Acest studiu arată destul de clar că, în timp ce mersul la biserică este important pentru o viaţă satisfăcută, nu poate fi un garant pentru aceasta, mai ales când este o activitate lipsită de substanţă.

Eliza Vlădescu
După absolvirea Facultății de Comunicare și PR din cadrul SNSPA, Eliza Vlădescu a dat televiziunea pentru presa scrisă și de mai bine de 6 ani nu s-a uitat înapoi. Eliza face parte din echipa permanentă de redactori a revistei Semnele timpului.