Cât costă şi cât mai valorează moralitatea?

107

Cât costă o viaţă? Cât costă libertatea religioasă? Cât valorează un compromis moral? La aceste întrebări speră să afle răspuns David şi Barbara Green, proprietarii lanţului de magazine american Hobby Lobby. Chiar dacă soţii Green sunt credincioşi şi au implementat principiile în care cred şi în afacerea lor, aceasta nu i-a scutit de un proces cu statul american care are ca miză preţul unei decizii morale.

Atunci când statul american a demarat anul trecut reforma sănătăţii, care includea — între altele — şi obligativitatea angajatorilor de a asigura mijloace contraceptive gratuite pentru angajaţii lor, o parte dintre angajatori s-au opus. Este vorba în principal de companii private şi ONG-uri care se conduc după principii creştine şi pentru care contracepţia este egală cu uciderea unei vieţi.

În 1970, cei doi soţi şi-au deschis propria afacere în garajul din Oklahoma, pentru ca doi ani mai târziu să deschidă primul magazine Hobby Lobby. Astăzi, afacerea are peste 500 de magazine în Statele Unite şi aproximativ 28.000 de angajaţi. „Credinţa noastră a jucat un rol important atunci când am decis să deschidem această afacere. Şi eu, şi soţia am ştiut că noi aveam de îndeplinit un scop mai înalt", a declarat David Green pentru site-ul http://www.hobbylobbycase.com. Potrivit convingerilor religioase, toate magazinele sunt închise duminica, angajaţii sunt consiliaţi spiritual atunci când au probleme şi debutanţii au salarii cu 90% mai mari decât suma minimă din Statele Unite.

Însă respectarea principiilor acestora a fost pusă la încercare atunci când guvernul federal a decis accesul gratuit la 20 de medicamente şi dispozitive contraceptive. Cu toate că familia Green a fost de acord cu 16 dintre acestea care nu afectau în niciun mod viaţa, cu patru dintre ele nu au fost de acord. În faţa statului însă, ei trebuiau să ia o decizie dificilă: să renunţe la principiile de o viaţă sau să încalce legea. Prin urmare, soţii Greene au ajuns în faţa Curţii Supreme şi urmează să primească un răspuns în această privinţă în luna martie.

Dacă decizia Curţii va fi pentru respectarea legii naţionale, aceasta ar putea însemna o catastrofă financiară. Pe scurt, respectarea vieţii şi a principiilor creştine ar costa compania o amendă iniţială de 26 de milioane dolari şi amenzi de aproape 100 de dolari pe zi pentru fiecare angajat care nu beneficiază de asigurarea de sănătate intitulată Obamacare. În total, costul se ridică la 475 de milioane de dolari pe an, potrivit The Atlantic.

 

Demersul soţilor Greene nu este singular, până acum 37 de companii creştine şi necreştine care au solicitat excluderea de la plata acestor cheltuieli pentru angajaţi, din care numai cinci au pierdut în instanţă. În octombrie 2013, reprezentanţii a optsprezece state americane au cerut Curţii Supreme din Statele Unite să ia la cunoştinţă o petiţie, prin care se solicită respectarea libertăţii religioase a companiilor care refuză să acopere costurile medicale ale persoanelor ce doresc metode contraceptive sau avort.

„Nu numai că obligativitatea asigurării este un atac asupra libertăţilor noastre, dar contribuabilii vor fi forţaţi să finanţeze avortul, în ciuda dreptului la conştiinţă şi vor fi supuşi unor taxe şi datorii enorme", a declarat Tony Perkins, preşedintele Family Research Council.

Declaraţii mai dure s-au auzit şi din partea unor organizaţii proviaţă, precum Susan B. Anthony List. „Obama şi-a demonstrat loialitatea faţă de industria avortului, obligând americanii să fie complici la moartea a nenumăraţi copii nenăscuţi", declara Marjorie Dannenfelser, preşedinta acestei organizaţii, tot pentru Christian Post.

Cea mai vocală instituţie a fost Biserica Catolică din Statele Unite, nu mai puţin de 43 de instituţii catolice, inclusiv arhiepiscopii majore, eparhii, universităţi şi edituri afiliate bisericii în Statele Unite au dat în judecată Administraţia Obama în mai 2012, invocând Primul Amendament, multe comunităţi creştine şi conservatoare au aplaudat repede iniţiativa.

„Suntem cu toţii catolici acum şi acesta este motivul", a declarat Nance Penny, preşedinte al Concerned Women for America (CWA). „Comunitatea religioasă stă unită în convingerea că această contracepţie, avort chimic, şi mandatul de sterilizare ne-ar obliga să plătim pentru ceva care, din punct de vedere moral, este respingător", citează LifeSiteNews.

Există însă şi unii care au luat calea mai uşoară, precum Universitatea Notre Dame, singura instituţie religioasă care a renunţat la luptă, pentru o evita o povară financiară prea greu de purtat. Între a plăti o amendă de câteva milioane de dolari şi a face un compromis în educţia oferită câtorva mii de studenţi în fiecare an, reprezentanţi Notre Dame au ales varianta a doua.

Dincolo de detalii însă, dilema morală rămâne aceeaşi. Este contracepţia o problemă de politică naţională sau doar o problemă de conştiinţă? Poate statul să pună preţ pe morală, pe viaţă, poate exercita coerciţie în ceea ce ţine de probleme ale convingerilor morale? Întrebarea îşi găseşte tot mai greu un răspuns, într-o naţiune în care principiile şi valori se învăţau în şcoli până nu demult. „Dacă încercăm să Îl scoatem pe Dumnezeu în afara naţiunii, ne vom duce la vale. Nu trebuie să ne fie ruşine de relaţia cu Dumnezeu. Dacă facem asta, o să o pierdem de tot", a avertizat Ben Carson într-un discurs ţinut în octombrie 2013, în cadrul Values Voter Summit.