Câţi ortodocşi sunt, până la urmă, în România?

1581

Sub motto-ul „Pentru că fiecare contează", Institutul Naţional de Statistică a făcut publice rezultatele finale ale recensământului efectuat în octombrie 2011. Datele relevă o schimbare notabilă la nivelul peisajului religios: numărul persoanelor care se declară creştin-ortodoxe a scăzut cu 5,6%.

Sub motto-ul „Pentru că fiecare contează" Institutul Naţional de Statistică a făcut publice rezultatele finale ale recensământului efectuat în octombrie 2011. Datele relevă o schimbare notabilă la nivelul peisajului religios: numărul persoanelor care se declară creştin-ortodoxe a scăzut cu 5,6%.

Scăderea a trecut neobservată de media românească, probabil din cauza unei similarităţi între procentele publicate anul acesta şi cele publicate la recensământul anterior. Între cele două există însă o diferenţă fundamentală: ele sunt raportate la segmente diferite de populaţie.

În speţă, procentul de 86,5% (rotunjit de la 86,45%) ortodocşi vehiculat anul acesta reprezintă proporţia de creştini drept-credincioşi din rândul românilor care şi-au declarat religia (18.861.900). În schimb, procentul de 86,7% dat publicităţii după recensământul din anul 2002, reprezintă numărul de ortodocşi raportat la totalul locuitorilor ţării.

Mai detaliat, în 2011, recensământul a arătat că din cei 20.121.641 români, 16.307.004 s-au declarat ortodocşi, adică 81,04%. În anul 2002, în schimb, populaţia ţării era de 21.680.974 persoane, între care 18.817.975 erau ortodocşi, adică 86,70%. Ceea ce lasă loc unei scăderi de 5,40% în perioada de 9 ani dintre cele două statistici. Dintr-o perspectivă diferită, realizăm că, faţă de anul 2002, România are astăzi (net) cu 2.510.971 mai puţini ortodocşi. Luată separat, aceasta înseamnă o scădere netă de 13,34 procente din numărul de ortodocşi înregistraţi la recensămîntul din anul 2002. Această diferenţă procentuală este, din nou, mai puţin vizibilă la prima vedere, ca urmare a faptului că şi populaţia totală a ţării s-a diminuat.

Revenind la datele obţinute prin recensământul din 2011, acestea indică faptul că, între persoanele care au făcut afirmaţii cu privire la religia lor, 86,45% au declarat că sunt ortodocşi, 4,61% romano-catolici, 3,18% reformaţi, 1,92% penticostali şi 0,21% „fără religie" sau atei. Alte confesiuni au înregistrat procente între 0,4% şi 0,8%: greco-catolicii (0,79%), baptiştii (0,59%) şi adventiştii de ziua a şaptea (0,42%). Aceste procente nu ţin însă cont de acel segment de populaţie care nu a dorit să îşi dezvăluie orientarea religioasă în faţa recenzorilor. Mai exact, din cei 20.121.641 locuitori ai ţării, nu mai puţin de 1.259.741 nu şi-au declarat apartenenţa religioasă. Aceasta înseamnă că peste 1 milion de români au refuzat, dintr-un motiv sau altul să le spună recenzorilor ce religie au. În consecinţă, e important de notat că procentele obţinute de diferitele confesiuni din România, ar fi de asemenea diferite, dacă ar fi raportate la numărul total de locuitori. Astfel, romano-catolici sunt 4,32% dintre români, reformaţi – 2,98%, penticostali – 1,80%, „fără religie" sau atei – 0,19%. Celelalte confesiuni indicate în comunicat înregistrează, raportat la totalul populaţiei, 0,74% greco-catolicii, 0,56% baptiştii şi 0,40% adventiştii.

„La recensământul din 20 octombrie 2011, înregistrarea etniei, limbii materne şi a religiei s-a facut pe baza liberei declaraţii a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care nu au vrut să declare aceste trei caracteristici, precum şi pentru persoanele pentru care informaţiile au fost colectate indirect din surse administrative, informaţia nu este disponibilă pentru aceste trei caracteristici", au precizat reprezentanţii INS, în comunicatul privind rezultatele definitive.

Rezultatele definitive ale recensământului, anunţate joi de Institutul Naţional de Statistică, mai arată că populaţia stabilă a României a scăzut cu 3 milioane de persoane, în comparaţie cu 1989 şi cu 1,55 milioane de persoane faţă de 2002.