Ce legătură există între declinul familiei şi declinul religios

119

În ultimii ani, se vorbeşte şi se scrie tot mai frecvent deopotrivă despre secularismul din lumea occidentală, dar şi despre un declin al familiei - ca număr, structură şi putere de acţiune. Dar Mary Eberstadt, de la Centrul pentru Etici şi Politici Pulblice din Statele Unite s-a gândit să analizeze împreună cei doi factori, pentru a vedea dacă există o legătură între declinul celor două.

Primul argument al legăturii dintre cele două este că în societatea modernă este posibil să duci o viaţă total separată de religie, comparativ cu secolul al XVI-lea spre exemplu. Astăzi este posibil pentru oricine să meargă la o şcoală seculară (aşa cum sunt cele mai multe), să participe la viaţa culturală, să asculte muzică la modă, fără a fi nevoie măcar să se întâlnească cu Dumnezeu.

Spre deosebire de astăzi, în anii 1500 era foarte greu ca cineva să nu creadă în Dumnezeu, deoarece creştinismul era în centrul vieţii fiecărei persoane şi se împletea cu fiecare activitate zilnică, potrivit filosofului Charles Taylor. În plus, biserica s-a discreditat, de-a lungul timpului, prin alianţe făcute cu diferite regimuri politice.

Al doilea argument este că aproape o treime dintre adulţii care nu mai frecventează biserica au un motiv care ţine de viaţa lor de familie. Mai exact, mai puţini adulţi sunt căsătoriţi şi au copii, aşa cum explică sociologul Brad Wilcox.

În plus, Eberstadt crede că obişnuinţa americanilor de a prezenta optimist familia şi de a prezenta modele de familie perfectă în mass-media ar explica de ce în America declinul religios a fost mai puţin abrupt decât în Europa, arată Eberstadt.

Al treilea argument este apariţia contraceptivelor în anii 60. Aceasta a permis separarea – pe scară largă – relaţiilor sexuale de căsătorie. Prin urmare, natalitatea a scăzut, iar rata divorţurilor a crescut. Nu doar că familia a avut de suferit, ci şi prezenţa la biserică a scăzut dramatic, urmare a revoluţiei sexuale.