Ce motive au credincioșii care părăsesc Biserica

28

Intrigaţi de raportul invers între numărul în creștere al botezurilor şi cel în scădere al credincioşilor care participă la slujba duminicală, jurnaliştii de la săptămânalul America, o revistă afiliată Bisericii Catolice, au întreprins o investigaţie pentru a vedea de ce pleacă credincioşii catolici din biserică. Studiul a fost demarat la cererea episcopului David M. O'Connell, liderul diecezei Trenton, New Jersey (SUA).

Cine a participat la studiu

Investigaţia a fost desfăşurată sub egida Centrului pentru Studiul Managementului Bisericii, din cadrul Universităţii Villanova (SUA) şi s-a bazat pe scurte interviuri cu circa 300 de catolici care nu mai frecventează biserica. Toate persoanele intervievate aparţin diecezei Trenton, din statul american New Jersey. Vârsta participanţilor a variat între 16 şi 90 de ani, media fiind de 53 de ani. Circa 95% dintre respondenţi au fost clasificaţi ca albi/caucazieni şi 2,1% au fost hispanici. Un procent de 63% dintre subiecţi a fost constituit din femei.

Marea majoritate a respondenţilor au părăsit atât biserica la care obişnuiau să meargă, cât şi credinţa catolică. Numai un sfert dintre cei care nu se mai duc la biserică se mai consideră catolici. Important, doar puţini dintre subiecţi au indicat că s-au separat pe nesimţite de biserică. Pentru cei mai mulţi, aceasta a fost o decizie asumată conştient.

Ce tendinţe au fost identificate

A fost destul de dificil, mărturisesc autorii, să identifice un trend semnificativ printre motivele pentru care catolicii îşi păsărsc biserica. Răspunsurile au lăsat însă să se întrevadă mai multe variabile.

Unele nemulţumiri indicate de respondenţi au confirmat aşteptările intervievatorilor. Subiecte precum refuzul bisericii de a hirotoni femei, de a permite preoţilor să se căsătorească, de a recunoaşte căsătoriile între parteneri de acelaşi sex sau de a permite cuplurilor divorţate şi recăsătorite să se împărtăşească s-au numărat printre cele mai previzibile răspunsuri, alături de chestiunea contracepţiei şi a scandalului privind abuzurile sexuale în biserică.

Şi calitatea predicării este un subiect sensibil pentru catolicii care au părăsit biserica, susţin autorii investigaţiei. De această problemă este legată şi imaginea preoţilor, acuzaţi destul de des, în răspunsurile participanţilor, de de aroganţă, superficialitate şi lipsa unei conexiuni profunde cu membrii bisericii.

Experienţele particulare ale respondenţilor

O tânără de 23 de ani a motivat că s-a simţit dezamăgită şi subevaluată de biserică. „Nu înţelegem anumite lucruri şi nu am găsit niciun mentor în biserică. Nu m-am mai dus pentru că prietenii şi familia mea nu mai erau în biserică", a spus tânăra.

Alţi respondenţi s-au retras fiindcă predicile „erau prea goale. Şi de fiecare dată când biserica voia să strângă bani, uitau de omilie şi vorbeau despre bani." Unii s-au plâns şi că muzica de la slujbe era de slabă calitate.

Notabil, mulţi dintre credincioşii care au participat la sondaj mărturisesc că nu au avut probleme în relaţia cu angajaţii bisericii, deşi unii au povestit despre incidente neplăcute atunci când au apelat telefonic la parohie. Alte menţiuni au vizat experienţele negative în cadrul confesionalului (pentru spovedanie), refuzul unor preoţi de a permite elogii la înmormântare, sau de a cununa cupluri mixte din punct de vedere religios. Unul dintre respondenţi a precizat chiar că biserica lui a refuzat să oficieze o slujbă de înmormântare pentru un copil de 9 ani, fiindcă cimitirul în care urma să fie înhumat nu era unul catolic.

Tot la capitolul experienţe negative intră şi răspunsul unui bărbat de 78 de ani, pe care autorii studiului îl evidenţiază ca emblematic pentru investigaţie. Bărbatul a spus cu nemulţumire că de fiecare dată când avea o întrebare pentru preot acesta îi răspundea oferindu-i o regulă, fără să stea să şi discute răspunsul.

Aspecte pozitive

O perspectivă luminoasă a studiului este aceea că majoritatea respondenţilor au fost deschişi să îşi discute motivele şi chiar şi să ofere sugestii de ameliorare a relaţiei cu biserica. Autorii au transmis rezultatele studiului către episcopul David M. O'Connell, liderul diecezei Trenton, New Jersey.

De ce pleacă protestanţii din bisericile lor

Nu doar catolicii sunt afectaţi de un exod al credincioşilor. O tendinţă similară poate fi observată şi în bisericile protestante. Pew Religion a efectuat, în anul 2009, o cercetare pentru a evalua motivele care stau la baza deciziei protestanţilor de a-și abandona biserica.

Spre deosebire de catolicii din studiul amintit anterior, marea majoritate a protestanţilor intervievaţi de Pew s-au îndepărtat de biserică în etape insesizabile. Un procent de 71% dintre protestanţi care și-au părăsit biserica au mărturisit că au „alunecat" de la credinţă. Circa 50% dintre ei nu se mai declară creştini pentru că nu mai cred în prevederile religioase ale bisericii. Nu mai sunt religioşi.

Mai puţini sunt cei care consideră că biserica nu le îndeplineşte nevoile spirituale (39%), în timp ce 36% sunt în dezacord cu învăţătura bisericii privind Biblia.

Nemulţumirea faţă de învăţătura bisericii privind avortul şi homosexualitatea a fost pe lista de nemulţumiri faţă de biserică pentru 23% dintre protestanţii care s-au retras din biserică. Acesteia i se adaugă, în procent mai mic (15%), nemulţumirea faţă de politica privind sărăcia, războiul, sau pedeapsa cu moartea.

Circa 11% dintre protestanţi au plecat din biserica lor fiindcă au găsit o religie care să le placă mai mult. Alte 4% s-au căsătorit cu cineva de altă religie şi au renunţat la religia lor.