Deciziile – un instrument eficient pentru creştere spirituală

68

Luaţi de valul unui an nou pe care toţi ni-l planificăm mai bun şi conduşi de dorinţa de a ne schimba viaţa în bine, ne facem planuri mari înainte de 1 ianuarie. Statisticile arată însă că cei mai mulţi dintre noi nu reuşesc să se ţină de promisiuni mai mult de două săptămâni. Ce putem face pentru ca deciziile să nu rămână doar nişte idei bune?

La începutul fiecărui an, oamenii iau anumite decizii, cum ar fi: să slăbească sau să trăiască mai sănătos, să aibă o viaţă mai organizată, să petreacă mai mult timp cu familia şi să facă economii. În realitate însă, numai opt procente dintre cei care iau astfel de decizii pentru noul an reuşesc să le şi împlinească, potrivit Journal of Clinical Psychology, din 13 decembrie 2012.

Dar adevărul este că în ceasul acela de la miezul nopţii nu este nimic spectaculos. Poate tocmai de aceea rata aşa de mică de succes face ca deciziile să pară o idee mult mai bună pe hârtie sau în minte decât în realitate. Aşa se explică şi de ce numai 45% dintre americani iau asemenea decizii în fiecare an, iar 38% nu îşi propun nimic nou la început de an.

Deciziile creştinilor

În afară de deciziile acestea, creştinii adaugă şi câteva decizii specifice, precum citirea Bibliei, meditaţie zilnică, mai mult sacrificiu de sine şi chiar petrecea unui timp mai scurt în faţa televizorului şi mai lung cu familia. Aceasta sunt la fel de uşor de călcat, în lipsa unui plan concret. Dar succesul în domeniul spiritual contribuie la creşterea spirituală, este de părere Delbert Baker, vicepreşedinte al Bisericii Adventiste mondiale. Iar deciziile reuşite sunt un instrument foarte bun pentru a reuşi aceasta.

Baker confirmă descoperirile psihologilor, care afirmă că, pentru a se putea împlini, deciziile de Anul Nou trebuie gândite cu atenţie şi formulate în aşa fel încât să îţi permită să acţionezi în scopul îndeplinirii aşteptărilor. Mai exact, creştinii pot îndeplini cinci paşi concreţi, care poartă numele de metoda SMART-ER (după iniţialele celor şapte cuvinte-cheie).

În primul rând, oricine vrea să reuşească să îşi îndeplinească obiectivele trebuie să fie concret (specific, în limba engleză). Afirmaţiile generale trebuie înlocuite cu rezultate concrete şi la obiect. Vreau să slăbesc este o rezoluţie vagă. În schimb, vreau să slăbesc 5 kilograme în trei luni este un obiectiv specific, cu şanse mai mari de a fi îndeplinit.

În al doilea rând, dar strâns legat de primul, deciziile trebuie să aibă o componentă măsurabilă (measurable, în limba engleză), afirmă Baker. Prin urmare, rezultatele trebuie să poată fi evaluate şi verificate.

Totodată deciziile trebuie să fie realizabile (achievable), dar şi realiste (realistic) şi bazate pe o capacitate obiectivă de a le îndeplini. A-ţi propune să citeşti Biblia într-o săptămână sau a slăbi 20 de kilograme în 10 zile sunt obiective care au o şansă foarte mică, spre inexistentă, de a se îndeplini.

În al cincilea rând, obiectivele trebuie să fie încadrate într-o limită de timp (time), în care succesul lor poate fi evaluat. O cunoaştere personală bună a timpului şi a capacităţilor individuale sunt instrumente eficiente atunci când stabilim termenele-limită pentru îndeplinirea obiectivelor pentru noul an.

În al şaselea rând, deciziile trebuie stabilite după o evaluare (evaluate) preliminară. Analizează şi evaluează eventualele obstacole cu care este posibil să te confrunţi, astfel încât să le poţi preîntâmpina pe cât posibil.

În cele din urmă, stabileşte un sistem de recompensare (reward). Oferă-ţi o răsplată pentru că ai respectat planul propus sau la diferite puncte-cheie, dacă durata de timp este mai lungă. În orice caz, ducerea la bun sfârşit a deciziilor trebuie să fie o activitate plăcută, nu o povară.