Duminica: ziua de odihnă oficială a Europei?

391

Anul acesta, în câteva ţări europene, prima duminică a lunii martie a venit cu manifestaţii restrânse, care au trecut neobservate de presa europeană. Câteva sindicate şi biserici principale, reunite sub denumirea „Alianţa Europeană a Duminicii" urmăresc promovarea unei legislaţii europene care să impună odihna în ziua de duminică.

Anul acesta, în câteva ţări europene prima duminică a lunii martie a venit cu manifestaţii restrânse, care au trecut neobservate de presa europeană. Câteva sindicate şi biserici principale, reunite sub denumirea „Alianţa Europeană a Duminicii" urmăresc promovarea unei legislaţii europene care să impună odihna în ziua de duminică.

Pe de o parte, reprezentanţii sindicatelor subliniază, pe site-ul oficial, că – în această perioadă de nesiguranţă economică – angajatorii trec cu vederea importanţa timpului liber al angajaţilor. În consecinţă, angajaţii care lucrează duminică nu îşi pot exercita drepturile cetăţeneşti, precum: îmbogăţirea culturală, participarea la servicii religioase sau la evenimente sportive, organizarea timpului liber împreună cu familia.

Prin aceasta, sindicatele vor să sublinieze că cetăţeanul se află în centru, iar societatea nu este dependentă exclusiv de muncă şi progresul economic. O zi de odihnă comună le permite cetăţenilor să găsească echilibrul în viaţa profesională, personală şi familială şi permite coeziunea acestora.

Pe de altă parte, reprezentanţii bisericilor, mai ales cei din Biserica Catolică, enunţă necesitatea respectării duminicii pentru ca cetăţenii să nu fie nevoiţi să aleagă între muncă şi mersul la biserică. Respectarea poruncii a patra din decalog reprezintă punerea deoparte a unui timp de odihnă, în armonie cu creaţia lui Dumnezeu, declară episcopul austriac Ludwig Schwarz. „Această poruncă constituie prima lege socială ce derivă din influenţa iudeo-creştină", afimă el pentru site-ul free-sunday.eu.

În plus, anul acesta un alt episcop, de data aceasta Mario Grech, a subliniat ideea că duminica ar trebui să lucreze doar cei care îndeplinesc servicii indispensabile pentru societate. „Vreau să cer cetăţenilor să coopereze cu această iniţiativă (a alianţei) şi să nu lucreze duminica, în afară de situaţiile în care serviciul lor este absolut necesar pentru societate", a declarat el.

În prezent, unul din trei europeni din statele membre UE lucrează regulat duminica, potrivit statisticilor efectuate de Deutsche Institut für Wirtschaftsforschung (DWI). Însă doar în câteva state europene magazinele sunt închise duminica (Germania) sau au un program scurt (Marea Britanie). Cu toate acestea, de când s-a decis închiderea magazinelor, nu s-a sesizat o creştere a numărului de credincioşi prezenţi la slujba de duminică, ba chiar dimpotrivă.

În România, prima lege care instituia repausul duminical apărea în 6 martie 1897. Potrivit legii, erau libere doar dimineţile de duminică şi alte 14 sărbători pe an. Legea e propusă de prim-ministrul României de atunci, Vasile Lascăr, şi susţinută de scriitorul Barbu Ştefănescu Delavrancea pe vremea când a condus Primăria Capitalei, în 1899, vreme în care a promovat şi aplicat acestă lege, arătând „că muncitorii nu-şi pot vedea niciodată copiii, plecând la lucru în zori şi întorcându-se acasă noaptea, târziu".

O directivă a Consiliului European din 1993 stabileşte dreptul cetăţenilor europeni de a avea o zi liberă pe săptămână, adică 24 de ore neîntrerupte de odihnă, zi care a fost stabilită a fi duminica. Trei ani mai târziu însă, Curtea Europeană de Justiţie a schimbat prevederea ca această zi să fie duminica, deoarece nu s-a reuşit să se demonstreze, până acum, de ce odihna de duminică e mai benefică şi favorizează relaţia cu familia mai mult decât o face o altă zi a săptămânii. Momentan, o zi de odihnă oficială, care să fie impusă pe teritoriul întregului continent nu este instituită. De aceea, Alianţa face presiuni asupra organismelor UE până ce o legislaţie în acest sens va fi formulată.