Copiii din generaţia crio vor să-și cunoască taţii

19

Tratamentul inseminării cu spermă de la un donator anonim este o soluţie adoptată de multe femei care și-au dorit să devină mame chiar și în absenţa unui tată. Copiii concepuţi astfel au însă de suferit de pe urma condiţiilor de dezvoltare specifice originii lor.

Tratamentul inseminării cu spermă de la un donator anonim este o soluţie adoptată de multe femei care și-au dorit să devină mame chiar și în absenţa unui tată. Copiii concepuţi astfel au însă de suferit de pe urma condiţiilor de dezvoltare specifice originii lor.Copiii născuţi ca urmare a fertilizării folosind spermă prezervată prin metoda criogeniei sunt adesea neînţeleși, este de părere Kathleen LaBounty, ea însăși născută în urma unui astfel de tratament. Copiii din generaţia crio sunt adesea izolaţi și suferă de depresie. Un studiu al asociaţiei Commission on Parenthood’s Future arată că acești copii sunt de două ori mai predispuși să abuzeze de substanţe care dau dependenţă, decât copiii concepuţi natural.LaBounty, asistent de cercetare la Universitatea Baylor din Texas (SUA), este nemulţumită de faptul că legea nu permite investigarea datelor personale ale donatorului de spermă și condamnă această prevedere ca fiind nedreaptă. „Există astăzi o întreagă generaţie de copii concepuţi cu spermă donată,” explică tânăra, în timp ce reclamă ca „inumană” interdicţia pusă asupra încercării de a-și cunoaște originile. Dacă o femeie are dreptul de a-și satisface dorinţa biologică de a avea copii, de ce copiii nu au dreptul de a afla cine este cel care a contribuit la conceperea lor, se întreabă LaBounty, citată de portalul canadian Postmedia.