Au trecut 10 zile de când profesoara Karen King, de la Școala de Teologie a Universităţii Harvard, a anunţat că un papirus inscripţionat cu un text în limba coptă, datând din secolul IV d. Chr., pretinde că Iisus ar fi fost căsătorit. De atunci, reacţiile au sosit în valuri, cea mai recentă fiind legată de zvonul că Universitatea Harvard ar fi refuzat să publice studiul profesoarei King, pe motiv că papirusul este un fals.

Karen King a prezentat bucata de papirus, de dimensiunile unei cărţi de vizită, pe 18 septembrie, în cadrul unei conferinţe susţinute la Roma. Profesoara a precizat în acea ocazie că manuscrisul aparţine unei persoane care a dorit să rămână anonimă, pentru a evita să fie asaltată de oferte de cumpărare. Potrivit lui King, proprietarul papirusului l-ar fi cumpărat de la un egiptolog german, în anul 1997.

Papirusul este un fragment de carte, datând din secolul IV. Bucata de manuscris cuprinde 8 rânduri de text în limba coptă pe o parte și 6 rânduri pe verso. Deși fragmentul este lacunar (cuvintele care ar fi ajutat la înţelegerea sensului textului lipsesc), cercetătoarea intuiește o asemănare foarte mare între textul de pe papirus și un text din Evanghelia apocrifă a lui Toma.

Deși, din punct de vedere narativ este dificil de reconstituit, textul furnizează o informaţie bombă, prin două cuvinte pe care textul i le atribuie lui Iisus: „soţia mea”. De aici și numele dat manuscrisului. Nu de la faptul că autorul ar fi pretins a fi soţia lui Iisus, ci ca urmare a faptului că textul integrează aceste cuvinte: „Iisus le-a spus [ucenicilor]: ‘soţia mea…'”.

Textul în context istoric

„Acest lucru nu înseamnă că Iisus a avut o soţie,” subliniază Karen King. „Textul acesta nu este, pentru noi, o dovadă istorică a faptului că Iisus a avut o soţie. Însă este o dovadă clară că unii creștini, probabil în a doua jumătate a secolului II d. Chr., deci pe la 150-200 d. Chr., credeau că Iisus a avut o soţie,” a precizat profesoara.

King a explicat însă că textul ar putea fi un alt exemplu de text care face referire la un subiect pe care crede că l-ar fi discutat adepţii creștinismului la final de secol II: a fost, sau nu, căsătorit Christos? „Primii creștini au discutat doar rareori despre statutul civil al lui Iisus,” scrie profesoara în draftul trimis spre evaluarea comisiei de Teologie a Universităţii Harvard. Din câte știu eu, prima menţiune o face Clement din Alexandria,” la 150-200 de ani după Christos.

În draft, King face câteva referiri semnificative la recomandările antagonice primite de primii creștini în privinţa sexualităţii și a căsătoriei. Profesoara citează din textele lui Clement din Alexandria, ale lui Tertulian și ale lui Ioan Chrisostomul, care se folosesc de celibatul lui Iisus pentru a-și argumenta viziunile cu privire la căsătorie, în contextul în care unii creștini făceau diverse recomandări privind conduita sexuală. În timp ce unii promovau abstinenţa totală pentru menţinerea purităţii, alţii recomandau întreţinerea relaţiilor sexuale în cadrul căsătoriei, însă numai pe baze raţionale (eliminând complet pasiunea, acuzată a fi păcătoasă) și numai în scopul reproducerii.

Fragmentul de papirus recent prezentat „ne lasă să vedem că, probabil deja în secolul II d. Chr., alţi creștini susţineau că Iisus a fost căsătorit,” scrie King în draftul prezentat facultăţii. Profesoara mai susţine că aceată controversă privind statutul civil al lui Iisus ar fi continuat până în secolul IV.

Impactul posibil

În privinţa impactului pe care această descoperire l-ar putea avea asupra creștinismului, King declară că aceasta ar putea să îi facă pe credincioși să își regândească imaginea pe care o au despre dezbaterile primilor creștini. Profesoara intuiește că acestea au condus la practici contemporante precum celibatul preoţilor în Biserica Catolică de azi. Până la concluzii însă, studiul lui King încă mai are de trecut un obstacol: evaluarea comisiei de la Harvard. Potrivit unui zvon care circulă pe Internet, publicaţia Harvard Theological Review ar fi refuzat articolul lui Karen King.

O declaraţie remisă prin e-mail către ReligionNews.com de către purtătorul de cuvânt al instituţiei de învăţământ, clarifică însă diferit poziţia acesteia. „Harvard Theological Review plănuiește să publice materialul dr. King, în ediţia din ianuarie 2013, dacă testele efectuate asupra cernelei folosite pentru papirus și a altor aspecte ale fragmentului vor fi finalizate în timp util.”