Protestele împotriva arderii Coranului cuprind Afganistanul

40

Afganistanul a fost cuprins de proteste violente în ultimele trei zile. Totul a pornit de la arderea Coranului și de la discursul președintelui afgan, care a cerut arestarea celor implicaţi în acest act insultător la adresa religiei musulmane.

Pe 20 martie a avut loc incendierea Coranului într-o biserică din Florida, iar acesta a fost reclamat ca principalul motiv al protestelor. Pe 31 martie, președintele afgan a criticat arderea Coranului și a cerut autorităţilor americane arestarea celor implicaţi în acest act insultător la adresa musulmanilor. Talibanii au susţinut prin intermediul unui e-mail trimis agenţiilor media că afganii „nu pot accepta acest act antiislamic." Acuzaţia centrală cade asupra Statelor Unite ale Americii și a altor ţări occidentale care, conform talibanilor, au scuzat arderea Coranului drept o libertate de expresie. Președintele afgan Karzai a condamnat joi arderea Coranului și a cerut Senatului, Camerei Reprezentanţilor și președintelui american „condamnarea publică a gestului, în termeni foarte clari".

A doua zi, 1 aprilie, mii de demonstranţi au protestat în orașul relativ liniștit Mazar-i-Sharif după ieșirea de la rugăciunea tradiţională a zilei de vineri. Sâmbătă, în Kandahar au demonstrat din nou mii de oameni, câteva sute ţinând deasupra capului copii ale Coranului. Pentru a treia zi, duminică, au continuat protestele fiind cuprins și Jalalabad, cel mai mare oraș din estul ţării. Un ofiţer a fost ucis și 18 civili au fost răniţi. Demonstranţii au cerut plecarea trupelor americane, au ars portrete ale lui Barack Obama și steagul american.

Arderea sfintei cărţi a musulmanilor a fost un act „plin de ură, intolerant, cu totul lipsit de respect și din nou condamnăm actul în cei mai puternici termeni", a spus generalul David Petraeus, comandantul forţelor americane din Afganistan. Petraeus și-a exprimat speranţa că afganii vor înţelege faptul că acţiunile izolate din SUA, „care au fost total lipsite de respect faţă de sfântul Coran, nu sunt reprezentative pentru nicio ţară sau comunitate" care este în Afganistan, în ajutorul poporului afgan. Republicanul Harry Reid, liderul din Senat, a afirmat că problema va fi analizată. Reid a atras atenţia că „oamenii ar trebui să înţeleagă consecinţele lucrurilor pe care le fac sub masca religiei."

Adunarea naţională a clericilor din Afganistan a condamnat duminică atât arderea Coranului, cât și uciderea civililor nevinovaţi, membri ai biroului ONU. Crimele de la Mazar-i-Sharif au atras și critica Organization of the Islamic Conference, un grup de 57 de state, care se autointitulează „vocea colectivă a lumii musulmane".

Fratele președintelui afgan a infirmat însă motivaţia protestelor, afirmând că „protestele nu au absolut nicio legătură cu arderea Coranului din America". Ahmad Wali Karzai a spus la CNN că motivaţia protestelor este jaful bunurilor private sau ale statului. Este evident că totul are loc pe fondul acumulărilor tensiunilor și nemulţumirii faţă de intervenţia Occidentului. Afganistanul a fost invadat în 2001, iar forţele americane și occidentale au fost criticate deseori de talibani și de populaţie pentru acţiunile lor. Cel mai recent, un grup de soldaţi americani a fost acuzat recent de uciderea unor civili afgani. Opinia publică a fost șocată de imaginile în care militarii se fotografiaseră în ipostaze nepotrivite alături de cadavrele celor uciși.