Angajatorii le pot interzice angajaţilor să poarte simboluri religioase vizibile, a decis Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, după analizarea a două cazuri care au în prim-plan femei care purtau la lucru vălul islamic. Astfel, angajatorii au dreptul să le interzică angajaţilor să afişeze „simboluri politice, filozofice sau religioase vizibile” la locul de muncă, inclusiv basmale sau burqa, relatează Reuters.

Este prima decizie din partea unei instanţe superioare a UE de interzicere, în special, a vălurilor islamice la muncă, instituţia europeană considerând că această procedură nu poate fi apreciată drept discriminare. Curtea de Justiţie a dat o soluţie comună în ambele cazuri, amândouă fiind în legătură cu purtarea vălului islamic la birou. Este vorba de hotărârea pronunţată în cauza C-157/15 și cea de pronunţată în cauza C-188/15. Reclamantele, o femeie din Belgia şi una din Franţa, fuseseră concediate pentru că refuzaseră să renunţe, din motive de conștiinţă, la purtarea hijabului.

În primul caz, o belgiancă de religie musulmană a dat în judecată firma G4S Secure Solutions pentru că a concediat-o din cauza refuzului de a renunţa la vălul islamic. În aprilie 2006, la trei ani de la momentul angajării, femeia şi-a anunţat superiorii că are intenţia să poarte vălul în timpul orelor de lucru. În răspunsul formulat, conducerea instituţiei a informat-o că purtarea vălului nu este tolerată întrucât însemnele politice, filosofice sau religioase, expuse vizibil, sunt contrare neutralităţii pe care o impune firma în relaţiile sale cu clienţii. Câteva luni mai târziu, ca urmare a insistenţei purtării vălului islamic la locul de muncă, femeia a fost concediată.

CJUE a apreciat că „voinţa unui angajator de a afişa o imagine de neutralitate faţă de clienţii săi atât publici, cât şi privaţi este legitimă, în special atunci când sunt implicaţi numai lucrătorii care intră în contact cu clienţii, iar această dorinţă se raportează la libertatea de a desfăşura o activitate comercială”.

În celălalt caz, o femeie din Franţa, tot de religie musulmană, angajată a firmei Micropole ca inginer proiectant, a fost vizată de o plângere venită din partea unui client în serviciul  căruia fusese repartizată. Clientul a reclamat faptul că femeia purta vălul islamic. În consecinţă, Micropole a reafirmat principiul neutralităţii necesare în raport cu clientela sa şi i-a solicitat angajatei să renunţe la văl. Pentru că ea a refuzat, a fost concediată.

Curtea de Justiţie a recomandat instanţei franceze să verifice dacă firma avea reglementări interne prin care se interzicea purtarea vizibilă de însemne politice, filosofice sau religioase. Acest demers este necesar fiindcă „o regulă internă a unei întreprinderi care interzice purtarea vizibilă a oricărui însemn politic, filosofic sau religios nu constituie o discriminare directă. Cu toate acestea, în lipsa unei asemenea norme, voinţa unui angajator de a ţine seama de dorinţele clientului ca prestările de servicii să nu mai fie efectuate de o lucrătoare care poartă vălul islamic nu poate fi considerată o cerinţă profesională de natură să înlăture existenţa unei discriminări”, se arată în decizia publicată pe pagina de internet a CJUE. Deci, interdicţia trebuie bazată pe reglementările interne ale companiilor, care le cer angajaţilor să se îmbrace neutru, şi nu se poate baza pe cererea clienţilor.

Candidatul conservator la președinţia Franţei, Francois Fillon, a salutat decizia CEJ ca fiind „o ușurare imensă”  pentru companii și angajaţii acestora, care va contribui mult la „pacea socială”. Decizia merge dincolo de simpla aplicare a neutralităţii religioase, consideră publicaţia germană Die Welt, citată de RFI: „Având în vedere mișcarea migratorie, mai ales din părţile predominant islamice ale lumii, și având în vedere faptul că, chiar și integrarea imigranţilor sosiţi cu mult timp în urmă nu a avut succes deplin (ca să nu spunem mai mult) și având în vedere încercările neconvingătoare de a dezvolta o formă europeană a Islamului, decizia  poate fi văzută ca o veste bună. Mai ales că se referă la toţi europenii – indiferent de unde provin sau care este religia lor.”

În schimb, ediţia electronică a săptămânalului L’Express consideră că „hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene nu este o veste bună pentru democraţie și pentru viaţa trăită împreună. Așa cum era de așteptat, reacţii adverse nu s-au lăsat prea mult așteptate. Voci contestatare afirmă că această decizie va deschide posibilitatea unor abuzuri faţă de femeile de origine musulmană, care pot fi concediate mai ușor. De asemenea, unii rabini consideră că decizia Curţii va conduce la creșterea incidenţei infracţiunilor motivate de ură, comunicând un mesaj prin care „comunităţile religioase nu mai sunt binevenite”. Președintele Conferinţei Rabinilor din Europa, rabinul-șef Pinchas Goldschmidt, a deplâns actuala orientare legislativă, considerând că aceasta „transmite un semnal către toate grupurile religioase din Europa”, apreciind că instanţa europeană pune sub semnul întrebării toate însemnele religioase, precum crucea creștină, turbanul Sikh sau kipa evreiască. Și Open Society Justice Initiative, un grup susţinut de filantropul George Soros, a declarat că decizia Curţii „slăbește garantarea egalităţii” oferite de legislaţia europeană. „În locurile în care legislaţia naţională este deficitară, această decizie va oferi posibilitatea concedierii multor femei musulmane”.