Discursul anti-gay. Sunt creştinii victimele sau autorii actelor de bigotism?

353

Creștinii care vorbesc împotriva homosexualităţii sunt etichetaţi ca bigoţi. În schimb, există relatări care circulă despre studenţi care au fost exmatriculaţi din cauza opoziţiei faţă de homosexualitate sau profesori concediaţi pentru oferirea unei Biblii. O victimă a atitudinii anti-creștine a fost și neurochirurgul Ben Carson, nevoit să renunţe la discursul de absolvire a cursurilor de medicină. Și atunci, cine este mai bigot?

Schimbarea atitudinii faţă de homosexualitate a creat o noua victimă: creștinii care cred că Biblia condamnă homosexualitatea, dar ezită să afirme acest lucru în mod public de teama de a nu fi etichetaţi ca bigoţi și plini de ură, afirmă Sprigg, vorbitor pentru The Family Research Council. Ca dovadă, Sprigg menţionează atacurile faţă de comentatorul Chris Broussard. Acesta a fost etichetat drept bigot și un promotor de ură atunci când a afirmat că un jucător NBA, ce a recunoscut că este gay, trăieşte în „rebeliune deschisă faţă de Dumnezeu”, informează CNN.

În cultura actuală, este nevoie de mult curaj pentru cineva ca Broussard să vorbească în acest fel, consideră Sprigg. „Mass-media va saluta pe cineva care admite cu sinceritate că e gay, dar cineva care exprimă pur și simplu opinii personale religioase despre comportamentul homosexual este atacat”, a afirmat vorbitorul organizaţiei evanghelice.

Creștinii ar trebui să aibă dreptul de a susţine public că Dumnezeu a conceput ca sexul să aibă loc într-o căsătorie între un bărbat și o femeie, a afirmat și Bryan Litfin, profesor de teologie la Moody Bible Institute din Illinois. „Asta nu este chiar atât de imoral. Nimeni nu își exprimă ura faţă de homosexuali, afirmând aceasta. De când dezaprobarea este la fel ca și ura?”, își exprimă indignarea teologul american.

Convingerile religioase, o formă de bigotism?

Citirea Bibliei nu determină pe nimeni să devenă bigot sau persoană stăpânită de mânie, spun unii cercetători. Există, însă, un punct în care opoziţia unui creștin faţă de homosexualitate poate prelua valenţele bigotismului, și chiar a urii, spun ei. Trecerea unei astfel de linii s-a întâmplat de multe ori în istorie. Atât istorici, cât și teologi, sunt de acord că o lectură literală a Bibliei a fost folosită pentru a justifica tot felul de manifestări ale urii: sclavia, subjugarea femeilor și anti-semitismului.

„Unele convingeri religioase, ţinute cu sinceritate, sunt detestabile. Ele nu pot fi rostite fără a perturba pacea socială “, spune Mark D. Jordan, profesor la Centrul de Religie și Politică din cadrul Universităţii Washington.

O avalanșă de critici a fost revărsată recent asupra unei vedete din fotbalul american. Fundașul echipei Washington Redskins, Robert Griffin III, a avut îndrăzneala să declare că „într-o ţară a libertăţii noi suntem prizonierii tiraniei corectitudinii politice”, citat de către WND.

Ben Carson, forţat să bată în retragere

Deși punctul în care discursul religios devine un discurs mizantrop este greu de definit, unii creștini conservatori susţin că au devenit victime ale intoleranţei din cauza respectului faţă de Biblie. Mass-media conservatoare relatează mereu evenimente despre evanghelici care sunt etichetaţi ca „extremiști”. Această realitate ilustrează, de fapt, că bigotismul și intoleranţa se manifestă în sens invers. O creștere a atitudinii anti-creștine se observă și în cazul lui Ben Carson, care a fost nevoit să se retragă din poziţia de vorbitor la absolvirea cursurilor Universităţii John Hopkins, din cauza afirmaţiilor făcute despre homosexualitate și pedofilie, informează Washington Post.

Deneen Borelli, director al Freedomwork, făcând referiri la aceste situaţii, a spus: „Totul se rezumă la control. Anumiţi oameni sunt incapabili să controleze cuvintele oamenilor și acţiunile lor. Atunci când există cineva precum Robert Griffin sau Ben Carson, care au vorbit despre libertate, iar oamenii nu se bazează pe guvern, aceasta este o problemă pentru cei care doresc să controleze mesajul”, a spus Borelli, care a remarcat că teama de o gândire independentă este cea care a condus la atacuri împotriva lui Ben Carson.

Într-un interviu, cunoscutul neurochirurg american a subliniat că un obstacol în dezvoltarea armonioasă a societăţii constă în faptul că „suntem răstigniţi de corectitudine politică”, ceea ce poate determina refuzul de a spune adevărul, pentru că ar putea ofensa pe cineva sau ar putea fi considerat ca exprimarea unei judecăţi, consideră Carson, citat de cnsnews.