Și dacă creștinii sunt responsabili de persecuţiile din ţările islamice

63

În diferite părţi ale lumii islamice, teroarea continuă să domine peste minorităţile religioase. Acest fapt a determinat Parlamentul European să aprobe recent o rezoluţie prin care condamnă persecuţiile împotriva creștinilor din Siria, Pakistan și Iran. Liderii Parlamentului European au îndemnat autorităţile acestor ţări să revizuiască legile privind blasfemia, declarând că acestea pot fi folosite abuziv împotriva persoanelor de orice credinţă. Ei au insistat ca toţii liderii și oamenii importanţi ai societăţii să înceapă să colaboreze pentru a înceta vărsarea de sânge.

Faptul că deputaţii europeni au solicitat acest lucru este o veste bună pentru creștinii persecutaţi în ţările cu majoritate musulmană, a menţionat Nasir Saeed, coordonatorul CLAAS UK, o organizaţie care oferă ajutor legal creștinilor persecutaţi din Pakistan. Totuși, limitarea iniţiativelor occidentale la condamnarea persecutării minorităţilor nu este suficientă, consideră Saaed, într-un articol publicat pe Christian Today.

„Puteţi fi sigur că ori de câte ori creștinii sunt persecutaţi, o ideologie radicală într-o anumită formă prinde rădăcină și aceasta ar trebui să fie o preocupare pentru toată lumea, chiar și pentru non-creștini", a afirmat coordonatorul CLAAS UK, în legătură cu indiferenţa creștinilor occidentali faţă de persecutarea coreligionarilor lor în ţările islamice.

Saeed sugerează că în primul rând Pakistanul ar trebui să protejeze minorităţile și să le acorde drepturi egale în practică, nu doar în discursuri. Însă, acest fapt nu se poate realiza doar prin condamnări în acte oficiale, ci prin adoptarea unei atitudini mult mai tranșante din partea guvernelor occidentale. În acest sens, Saeed oferă ca exemplu poziţia recentă a ex-ministrului apărării din guvernul britanic, Liam Fox, care a evidenţiat faptul că ţări precum Pakistan „primesc milioane de lire sterline de la contribuabilul britanic în fiecare an, în timp ce comunităţile creștine minoritare din aceste ţări sunt agresate". Politicianul englez sugerează necesitatea unei reevaluări a acestui ajutor ca o modalitate de a determina guvernul pakistanez să intervină mai decis împotriva persecuţiilor existente.

Pe de altă parte, nu doar guvernele sunt responsabile de ceea ce se întâmplă în anumite ţări islamice. Chiar dacă recentul atac asupra bisericii din Peshawar a fost condamnat de către liderii mondiali, prea mulţi creștini păstrează tăcerea. „Ei trebuie să rupă această tăcere fără a se gândi la consecinţe, la reputaţia lor… Ei trebuie să își folosească vocile și să stea împreună cu fraţii și surorile lor, care sunt persecutaţi", a solicitat Saaed.

În timp ce creștinismul occidental pare a fi caracterizat de indiferenţă, apărători ai drepturilor creștinilor din ţările islamice își radicalizează discursul apelând la comparaţii cu perioada nazistă. O asemenea abordare îi aparţine congresmanului Frank Wolf, care l-a citat pe pastorul luteran anti-nazist Dietrich Bonhoeffer: „Tăcerea în faţa răului este ea însăși un rău. A nu vorbi este a vorbi. A nu acţiona este a acţiona", subliniind astfel, într-un mod ironic, faptul că valorile au fost inversate. De asemenea, editorialistul Alan Johnson într-un articol publicat de The Telegraph sugera că a sosit momentul ca mare parte dintre creștini să asculte sfatul evreului Elie Wiesel, supravieţuitor al lagărului de la Auschwitz, acesta spunând că tăcerea îi încurajează pe persecutori, niciodată pe cel chinuit.

Un exemplu în privinţa unei atitudini lipsite de fermitate l-a oferit președintele american. În discursul său de pe 15 august în legătură cu situaţia din Egipt, Barack Obama a menţionat doar într-o propoziţie „condamnarea" atacurilor asupra bisericilor creștine, a precizat Christian Post. În discursul său de la sfârșitul lunii septembrie din cadrul ONU, președintele american nu a mai pomenit nimic despre creștinii copţi, făcând doar referiri generale cu privire la necesitatea unor progrese democratice în Egipt.