StudenÅ£ii la facultăţile de studii economice, care studiază comportamentul uman ÅŸi diferite teorii despre acesta sunt afectaÅ£i într-o mai mare sau mai mică măsură de acestea, de multe ori în mod negativ, spun oamenii de ÅŸtiinţă, citaÅ£i de BBC.

StudenÅ£ii la facultăţile de studii economice, care studiază comportamentul uman ÅŸi diferite teorii despre acesta sunt afectaÅ£i într-o mai mare sau mai mică măsură de acestea, de multe ori în mod negativ, spun oamenii de ÅŸtiinţă.

Una dintre teoriile economice care îi poate afecta pe cei care le studiază este „teoria alegerii raÅ£ionale". Teoria alegerii raÅ£ionale este un principiu economic care presupune că fiecare individ ia întotdeauna decizii prudente ÅŸi logice, care să-i aducă cele mai mari beneficii sau cea mai mare satisfacÅ£ie. Această teorie încurajează uneori egoismul, deoarece de multe ori, pentru a obÅ£ine cele mai bune rezultate, cele mai bune lucruri, nu se Å£ine cont de cei din jur, de binele lor sau de dorinÅ£ele lor. Singura Å£intă este satisfacerea eului.

O altă teorie care ne poate face să înÅ£elegem mai bine propriile motivaÅ£ii ÅŸi acÅ£iuni este „teoria jocurilor". Această teorie este un model în care se iau în considerare nu numai beneficiile mai presus de costuri, ci de asemenea ÅŸi interacÅ£iunea dintre participanÅ£i. De asemenea, ea analizează cum sunt luate deciziile atunci când rezultatele depind de alegerile altora. Prin prisma acestei teorii, oamenii sunt încurajaÅ£i să dea valoarea interacÅ£iunii cu alÅ£ii oameni ÅŸi să nu fie interesaÅ£i doar de rezultatele pe care le vor obÅ£ine, notează BBC.

O componentă a acestei teorii este „dilema prizonierului". Doi delincvenÅ£i suspectaÅ£i de furt, sunt încarceraÅ£i în celule de izolare, în aÅŸa fel încât nu pot comunica între ei. PoliÅ£ia le face următoarea propunere: dacă delincventul A aduce probe ÅŸi declară împotriva delincventului B, i se va reduce pedeapsa sau va fi eliberat (în cazul în care delincventul B tace). Dacă delincventul A nu declară împotriva delincventului B, acesta va primi o pedeapsă de câÅ£iva ani (dacă ÅŸi delincventul A păstrează tăcerea), sau o pedeapsă mai lungă (dacă delincventul B declară împotriva delincventului A, pentru a scăpa el însuÅŸi de pedeapsă). Prin urmare, ambii delincvenÅ£i au de făcut o alegere similară: să vorbească sau să tacă. Dacă delincventul A aplica teoria alegerii raÅ£ionale, va alege să declare împotriva delincventului B, pentru că dacă acesta va tăcea, el va fi liber, iar dacă delincventul B declară împotriva delincventului A, ambii vor merge la închisoare, dar vor primi o sentinţă la fel de lungă sau de scurtă ca în cazul în care delincventul A ar fi tăcut. Acest lucru nu se întâmplă în realitate, din fericire sau din păcate, atunci când li se cere persoanelor reale să joace acest joc. Multe dintre acestea fac un pact pentru a păstra tăcerea. BineînÅ£eles, mai sunt ÅŸi excepÅ£ii, persoane care acÅ£ionează fără a Å£ine cont de cei din jur, care se gândesc doar la beneficii fără a Å£ine cont de costuri. Această atitudine, din nou, stimulează egoismul extrem: atâta timp cât eu mă simt în siguranţă, mă simt bine, nu mă interesează ce li se întâmplă altora.

Toate aceste teorii îi pot afecta pe cei care le studiază, de multe ori într-un mod negativ. Într-un studiu publicat în anul 1993, Robert Frank ÅŸi colegii săi de la Universitatea Cornell, Ithaca, New York, a făcut un experiment cu o versiune a jocului „dilema prizonierului". StudenÅ£ii de la facultatea de economie i-au pârât pe alÅ£i jucători în proporÅ£ie de 60% din durata jocului, în timp ce altÅ£i studenÅ£i au făcut acelaÅŸi lucru în proporÅ£ie de 39% din durata jocului. S-a demonstrat că bărbaÅ£ii sunt mai egoiÅŸti în astfel de teste, iar la studiile economice se înscriu mai mulÅ£i bărbaÅ£i decât femei. În concluzie, Frank a descoperit că studenÅ£ii la facultatea de studii economice sunt mai predispuÅŸi în proporÅ£ie de 17% de a fi egoiÅŸti într-un joc precum „dilema prizonierului", lucru care poate afecta ÅŸi viaÅ£a de zi cu zi.