Lupta pentru custodia valorilor morale

32

Viitorul umanităţii stă în educarea generaţiei tinere în spiritul respectării valorilor morale religioase. Acesta a fost mesajul papei Benedict al XVI-lea, în cadrul tradiţionalei întâlniri de început de an cu membrii corpului diplomatic. „Noi suntem moraliștii și ateii secolului 21", spunea în replică faimosul ateu Dawkins miercuri la Festivalul Literaturii, de la Jaipur.

Viitorul umanităţii stă în educarea generaţiei tinere în spiritul respectării valorilor morale religioase. Acesta a fost mesajul papei Benedict al XVI-lea, în cadrul tradiţionalei întâlniri de început de an cu membrii corpului diplomatic. „Noi suntem moraliștii și ateii secolului 21", spunea în replică faimosul ateu Richard Dawkins miercuri la Festivalul Literaturii, de la Jaipur.

Papa a chemat la „reflectarea asupra existenţei umane și asupra importanţei dimensiunii eticii", în contextul prezent al crizei economice globale.

Se știa oricum poziţia Vaticanului conform căreia probleme financiare ale lumii nu sunt în primul rând probleme tehnice, ci probleme morale. Noutatea a fost că Suveranul Pontif a aplicat nevoia de a trăi etic și în contextul crizei politice contemporane.

În plus, papa a insistat că individul „trebuie să fie în centrul instituţiilor și al legilor, trebuie să pună capăt violenţelor și riscului ca grija pentru solidaritate socială și pentru nevoile publicului să se transforme în mijloace de obţinere a puterii".

Pentru a ne bucura de un viitor liniștit trebuie ca aceste principii să fie implimentate în formarea generaţiei viitoare, a mai spus Benedict, pentru că o educaţie bună este cea care îi conduce pe tineri spre „o cunoaștere deplină a realităţii și deci a adevărului."

Vaticanul a dat un ton. Repede însă a fost evident că nu va ţine nimeni cont de el. Viziunea Papei nu și-a găsit vreun punct de sprijin în noul plan de sănătate al administraţie Obama, care obligă instituţiile cu afiliere religioasă din America să asigure angajaţilor pilule contraceptive, ignorând astfel valorile morale ale creștinismului. Papa a avertizat că secularismul extrem din America încalcă din ce în ce mai multe drepturi ale credincioșilor.

Secularismul politic nu este însă singura problemă a creștinismului. Un al treilea jucător este ateul. Criticând sistemele etice bazate pe religii precum iudaism, islamism și creștinism, autorul renumitei cărţi „ The God Delusion", Richard Dawkins, își popularizează viziunea conform căreia etica este un produs al valorilor seculare, nu al valorilor religioase.

„Nu avem nevoie să ne tragem morala din religii… nu vrem să găsim morală în cărţile religioase. Putem să avem propriile valori luminate secular", a spus el făcând referire la Humanist Manifesto III, un document care subliniază limitele conceptuale ale umanismului, publicat de American Humanist Association, din care face parte și Dawkins.

Manifestul susţine că valorile etice derivă din nevoile și interesele umane, testate prin exprienţă și că lucrul în beneficiul societăţii a maximizat fericirea oamenilor, pe lângă alte convingeri. De-a lungul istoriei umanitatea a devenit mai bună și asta nu se datorează religiei, spunea Dawkins, argumentând că oamenii secolului 21 au reușit să treacă peste sexism și rasism, caracteristicile secolului trecut.

Ultima decadă a fost mărit distanţa dintre credincioși și atei. Mișcarea „Noului Ateism", condusă de atei faimoși precum Richard Dawkins, Sam Harris și Christopher Hitchens, care a murit anul acesta de cancer, promoveză ideea că religia nu este atât greșită, cât periculoasă.

Există însă cale de mijloc între religie și ateism? Pentru Alain Botton, da. În promovarea unui nou tip de ateism, „Ateism 2.0", Botton susţine că „ne-am secularizat prost", ignorând cerinţele comune ale traiului empatic. El susţine că empatia ne face să căutăm ce e mai bun în ceilalţi și să ne pese de condiţia umană, și crede că religiile de pretutindeni conduc în materie de caritate și comunitate.

Religia, deși ateilor nu le place să admită asta, este până la urmă bazată tocmai pe astfel de valori.

Surse: CP, Catholic Culture, CNS