Managementul harului – o afacere prosperă a bisericii

15

Ţinând în mână cheile Împărăţiei cerurilor şi având puterea de „a lega şi de a dezlega" pe pământ, slujitorii amvoanelor bisericeşti transformă, uneori, administrarea „celor veşnice" într-o afacere bănoasă care transferă banii din buzunarele credincioşilor în conturile bisericilor.

   

    Presa britanică dezvăluie că o audienţă la Papa Benedict al XVI-lea este mult înlesnită de donaţiile extrem de generoase şi îl aminteşte în acest sens pe milionarul Sir Anthony Bamford. Acesta a achitat 7,6 milioane de euro din cele 27 de milioane cât a costat vizita Papei în Marea Britanie şi a beneficiat de o audienţă privată la Papa Benedict, în timpul vizitei acestuia în MB, notează Adevărul.

    În timpul celor patru zile ale vizitei oficiale, Papa a binevoit să se întâlnească şi cu alţi donatori generoşi. De asemenea, presa din insulă a criticat aşa-numitele „cotizaţii de pelerini" achitate de credincioşii care au participat la slujbele oficiate de Benedict al XVI-lea şi care au ajuns până la suma de 30 de euro. Doar pentru slujba de la Birmingham au fost achitate peste 70.000 de astfel de cotizaţii.

    „Contribuţii benevole" trebuie să plătească şi românii care au nevoie de servicii religioase de botez, nuntă sau înmormântare. Acestea diferă de la biserică la biserică şi sunt stabilite şi în funcţie de nivelul social al „clientului". Evident, bisericile nu oferă chitanţă pentru sumele plătite. „În absenţa unui sistem similar celui occidental, Biserica primeşte direct, de la credincioşii săi, diferite sume de bani şi impune, de la eparhie la eparhie sau chiar de la parohie la parohie, propria «listă de preţuri». (…) Din păcate, mai sunt şi cazuri de «târguială», prin care oamenii Bisericii cresc spontan nivelul bănesc al serviciilor lor", susţine teologul Radu Preda.

    Studenţii Facultăţii de Teologie din Craiova reclamau, la începutul anului în curs, că parohiile se împart în funcţie de pile şi nepotisme. Membrii ai clerului declarau de asemenea, sub protecţia anonimatului, că parohiile bune – mai ales cele de la oraş – se cumpără cu bani, unii preoţi plătind până la 30.000 de euro pentru a fi repartizaţi în parohii unde se pot obţine venituri decente.

    Că biserica devine, în anumite cazuri, moşia unor clerici o arată şi scandalul recent care l-a propulsat în centrul atenţiei pe Înalt Preasfinţitul Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, acuzat de jurnaliştii cotidianului Adevărul că s-ar fi făcut proprietar peste cele mai importante surse de venit ale mănăstirii pe care a ctitorit-o la Dorna Arini, în judeţul Suceava. Un hotel, două case şi 19 hectare de pământ au intrat în proprietatea Înalt Preasfinţitului Teodosie care, în urmă cu un an, era în centrul unui alt scandal, fiind acuzat de luare de mită.