Secretarul Papei Ioan Paul al II-lea îi publică jurnalul pe care trebuia să îl ardă

162

Papa Ioan Paul al II-lea l-a împuternicit prin testament pe secretarul lui, cardinalul Stanislaw Dziwisz, să ardă toate scrisorile și notiţele adunate de-a lungul vieţii. Dziwisz a declarat miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă, că nu a avut curajul să ardă tot, după moartea papei (2005), și că urmează să publice o parte din notiţele acestuia, informează Journal Gazette.

 

În cadrul aceleiași conferinţe, cardinalul a mărturisit că a fost motivat să ia această decizie din cauza disperării pe care au simţit-o istoricii când toate scrisorile Papei Pius al XII-lea au fost arse după moartea sa. Dziwisz și-a explicat acţiunile și prin valoarea conţinutului acestor notiţe.

Fostul secretar, actualmente arhiepiscop în Cracovia, a adăugat și că a ars scrisorile și notiţele care trebuiau arse. În același timp, el este convins că ar fi fost o crimă să distrugă acele notiţe care oferă o fereastră în sufletul fostului pontif. „Păstrându-le, îi respect testamentul", a declarat Dsiwisz.

 

Cele două caiete conţin meditaţiile religioase ale lui Karol Wojtyla, primele inscripţii datând din iulie 1962, când era încă episcop în Polonia. Notiţele păstrate urmează să fie publicate sub forma unei cărţi cu numele Sunt în mâinile lui Dumnezeu. Note personale 1962-2003 pe data de 5 februarie în Polonia.

Editorul cărţii, Agnieska Rudziewicz, este de părere că notiţele reprezintă calea impresionantă spirituală a fostului pontif spre sanctitate și că cititorii nu ar trebui să se aștepte la ceva senzaţional.

Primele notiţe sunt în poloneză, apoi sunt în italiană și latină cu adnotări pe greacă și spaniolă. Acestea au fost puse, înaintea publicării, la dispoziţia Vaticanului în cadrul procesului de beatificare și canonizare a fostului papă – acesta urmând să fie declarat sfânt pe data de 27 aprilie, în aceeași zi cu Papa Ioan al XXIII-lea, care a murit în anul 1963.

 

Într-o situaţie asemănătoare s-a aflat și Max Brod, prietenul și biograful lui Franz Kafka. Înainte să moară, Kafka i-a cerut acestuia să ardă toate lucrările sale. Brod a refuzat să facă acest lucru și, în schimb, le-a oferit publicului larg. Astfel, lumea a putut să cunoscă unul dintre cei mai buni autori ai secolului al XX-lea, care a influenţat puternic curentul existenţialismului.

Motivat de un impuls similar, cardinalul Dsiwisz, secretarul fostului papă vreme de 40 de ani, a decis că lumea trebuie să aibă acces la aceste notiţe „care descoperă o parte din sufletul papei și din întâlnirea sa cu Dumnezeu".