Pledoaria pentru duminică, ziua oficială de odihnă a Europei

1487

În inima Europei, dar departe de microfoanele curioase ale presei, o alianţă ce promovează echilibrul dintre activitatea profesională şi familie s-a întâlnit pe 21 ianuarie la Bruxelles pentru a pune din nou în discuţie stablirea, la nivel european, a unei zile libere. Alianţa se numeşte „Alianţa Europeană a Duminicii" şi urmăreşte promovarea unei legislaţii europene care să impună odihna în ziua de duminică — o iniţiativă care îi poate dezavantaja pe europenii credincioşi, care se odihnesc într-o altă zi a săptămânii, precum musulmanii (vinerea), evreii şi adventiştii de ziua a şaptea (sâmbăta).

În cadrul conferinţei de la Bruxelles au avut loc trei sesiuni: „Munca demnă şi duminici nelucrătoare în timpuri de criză", „Echilibru între muncă şi viaţa privată şi familie — înspre o viaţă sănătoasă şi fericită" şi „Modul în care duminica nelucrătoare creşte participarea civică şi implicarea în voluntariat". La conferinţă au participat monseniorul Ludwig Schwarz, purtător de cuvânt al Alianţei Europene pentru Duminică în Austria, Frank-Dieter Fischback, reprezentantul Conferinţei Bisericilor Europene, şi Otto Meir, preşedintele Mişcării europene a muncitorilor creştini.

Ideea acestei alianţe a apărut în 2010, când grupul conservator PPE din Parlamentul European a demarat o iniţiativă pentru declararea duminicii ca zi de odihnă în toată Uniunea Europeană. Alianţa este o reţea formată din peste 70 de organizaţii ale societăţii civile, asociaţii comerciale şi biserici, sprijinită de Comisia Conferinţelor Episcopale din Comunitatea Europeană şi de Federaţia Asociaţiilor Familiilor Catolice din Europa. Ea s-a format în urmă cu trei ani, cu scopul declarat de protejare a sănătăţii, siguranţei, familiei şi vieţii private a angajaţilor, care, nu de puţine ori, sunt obligaţi să petreacă prea mult timp la serviciu, în detrimentul vieţii personale.

În cadrul celei de-a doua conferinţe pentru „Duminici libere şi condiţii decente de muncă", reprezentanţii alianţei au lansat un apel la actualii şi viitorii membrii ai Parlamentului European pentru a promova o legislaţie care „consideră că duminica este ziua de odihnă şi, în consecinţă, o respectă".

„Într-o perioadă de criză economică şi financiară, când drepturile sociale şi de muncă sunt adesea supuse tot mai mult presiunii, duminica nelucrătoare este o dovadă clară şi vizibilă că persoanele şi societăţile nu depind doar de muncă şi de economie", se afirmă în apelul lansat de această alianţă. Reprezentanţii alianţei mai subliniază că duminica liberă are ca rezultat familii mai sănătoase şi duce la întărirea legăturilor sociale.

În plus, reprezentanţii religioşi prezenţi au subliniat că astfel cetăţenii să nu fie nevoiţi să aleagă între muncă şi mersul la biserică. Respectarea poruncii a patra din Decalog reprezintă punerea deoparte a unui timp de odihnă, în armonie cu creaţia lui Dumnezeu, declară episcopul austriac Ludwig Schwarz. „Această poruncă constituie prima lege socială ce derivă din influenţa iudeo-creştină", afimă el pentru site-ul free-sunday.eu.

În prezent, unul din trei europeni din statele membre UE lucrează regulat duminica, potrivit statisticilor efectuate de Deutsche Institut für Wirtschaftsforschung (DWI). Însă doar în câteva state europene magazinele sunt închise duminica (Germania) sau au un program scurt (Marea Britanie). Cu toate acestea, de când s-a decis închiderea magazinelor, nu s-a sesizat o creştere a numărului de credincioşi prezenţi la slujba de duminică, ba chiar dimpotrivă.

Cum stăm în România

În România, prima lege care instituia repausul duminical apărea în 6 martie 1897. Potrivit legii, erau libere doar dimineţile de duminică şi alte 14 sărbători pe an. Legea e propusă de prim-ministrul României de atunci, Vasile Lascăr, şi susţinută de scriitorul Barbu Ştefănescu Delavrancea pe vremea când a condus Primăria Capitalei, în 1899, vreme în care a promovat şi aplicat acestă lege, arătând „că muncitorii nu-şi pot vedea niciodată copiii, plecând la lucru în zori şi întorcându-se acasă noaptea, târziu".

Mai mult, deputaţii din Comisia de Agricultură au dezbătut ieri un proiect de lege iniţiat de liderii PNL, dar dintr-o motivaţie diferită decât cea a Alianţei pentru duminică. Parlamentarii doresc închiderea hipermarketurilor în zilele de sâmbătă şi duminică, pentru a încuraja comerţul la micii producători. În replică, reprezentanţii marilor magazine au declarat că românii „sunt cumpărători de duminică" şi că, dacă hipermarketurile s-ar închide duminica, aşa cum se întâmplă în Germania şi Austria, producătorii noştri spun că ar pierde 20% din încasări.

Duminica şi libertatea religioasă

Direcţia în care doreşte să meargă alianţa constiuie o problemă atât pentru cei care pledează pentru libertate religioasă în Uniunea Europeană, cât şi pentru credincioşii care se tem că această propunere limitează exprimarea liberă a credinţelor religioase, în ciuda bunelor intenţii legate de reducerea stresului şi a dependenţei de muncă.

„Milioane de cetăţeni europeni care aparţin unor minorităţi religioase ar putea fi afectaţi de o lege duminicală", a declarat Liviu Olteanu, director al departamentului de Relaţii Oficiale şi Libertate Religioasă la nivelul regiunii Euro-Africa a Bisericii Adventiste pentru Adventist News.

Părerea acestuia este împărtăşită şi de Hannu Takkula, parlamentar european de origine finlandeză, care s-a exprimat ceva mai categoric împotriva unei asemenea iniţiative. „Legislaţia nu trebuie să facă niciodată discriminare pe motive religioase. O lege care ar stabili că duminica este o zi universală de odihnă ar însemna tocmai un asemenea tip de discriminare. Uniunea Europeană trebuie să garanteze drepturile şi libertăţile religioase ale tuturor, indiferent de convingerile particulare", a declarat Takkula.

O directivă a Consiliului European din 1993 stabileşte dreptul cetăţenilor europeni de a avea o zi liberă pe săptămână, adică 24 de ore neîntrerupte de odihnă, zi care a fost stabilită a fi duminica. Trei ani mai târziu însă, Curtea Europeană de Justiţie a schimbat prevederea ca această zi să fie duminica, deoarece nu s-a reuşit să se demonstreze, până acum, de ce odihna de duminică e mai benefică şi favorizează relaţia cu familia mai mult decât o face o altă zi a săptămânii. Momentan, o zi de odihnă oficială, care să fie impusă pe teritoriul întregului continent nu este instituită. De aceea, Alianţa face presiuni asupra organismelor UE până ce o legislaţie în acest sens va fi formulată.