Wikipedia: doctor pentru pacienţi și enciclopedie pentru medici

81

Căutarea simptomelor sau a informaţiilor despre o anumită boală pe internet și, în special, pe Wikipedia nu este o practică străină persoanelor fără studii în domeniul medicinei. Însă un nou studiu arată că și doctorii folosesc aceste resurse în scop medical. Practica ascunde însă pericole, deoarece sursele consultate nu sunt, garantat, demne de încredere, punctează specialiștii.

Portalul Wikipedia este „singura sursă principală de informaţii medicale pentru pacienţi și pentru pofesioniștii din domeniul medico-sanitar”, potrivit studiului efectuat de specialiștii de la Institutul IMS din SUA. Autorii menţionează însă că informaţiile despre sănătate regăsite pe această platformă online sunt subiectul unei „schimbări constante, adesea controlate de grupuri informale sau formale”.

În numai 12 luni, cele mai importante 100 de articole despre sănătate publicate pe Wikipedia au fost accesate fiecare, în medie, de aproape 2 milioane de ori. Potrivit topului realizat de experţii de la IMS, tuberculoza ocupă primul loc, cu 4,2 milioane de accesări. Următoarele locuri sunt ocupate de boala Chron, pneumonie, scleroză multiplă și diabetul zaharat.

Enciclopedia Wikipedia nu este utilizată numai de pacienţi, ci și de medici. Potrivit raportului, „aproape 50% din doctorii americani care folosesc mediul online în scop profesional, utilizează Wikipedia pentru informaţii, în special cu privire la afecţiuni specifice”, citează Medscape.

O altă cercetare efectuată de Manhattan Research a observat o tendinţă asemănătoare. Aproximativ jumătate din cei 1.900 de specialiști în medicină care au luat parte la studiu au recunoscut că folosesc Wikipedia ca sursă de informaţii medicale, scriu autorii portalului Kevin MD.

Diagnosticele „Doctorului Wikipedia”

„Cred că Wikipedia este o sabie cu dublu tăiș. Pentru că oricine poate edita (articolele), nu cunoaștem expertiza persoanelor care le redactează”, a declarat pentru NPR dr. Amin Azzam, profesor de psihiatrie la Universitatea din California, San Francisco. Pentru că este o sursă accesibilă și ușor de înţeles, Wikipedia este folosită chiar și de studenţii la medicină, a observat expertul. El a iniţiat un demers prin care îi încurajează pe studenţii săi să contribuie la îmbunătăţirea calităţii articolelor publicate pe acest portal popular de informaţii.

„Ca medic, nu ai nicio scuză să folosești Wikipedia ca sursă (de informare) când resursele medicale de renume se află la câteva apăsări de taste distanţă”, susţin autorii Kevin MD. Ei subliniză importanţa pe care specialiștii în domeniul medical trebuie să o acorde unei documentări de calitate, în baza cărora iau deciziile cu privire la pacienţii lor.

De altfel, și responsabilul de comunicare al Fundaţiei non-profit Wikimedia, care administrează platforma Wikipedia, Jay Walsh, atrăgea atenţia cu privire la precauţia cu care trebuie folosite informaţiile oferite de acest portal. „Wikipedia nu ar trebui tratată ca o sursă 100% de încredere în ceea ce privește informaţiile medicale… Dar Wikipedia se străduiește întotdeauna să se îmbunătăţească”, citează Kevin MD.

Iar în ceea ce privește folosirea internetului pentru documentarea referitoare la sănătate, informaţiile regăsite aici ar putea să nu aibă „prea multă validare știinţifică”, sublinia dr. Arthur Barsky, de la Harvard Medical School, citat de Web MD.

Pacienţii, ipohondria și diagnosticarea pe internet

Circa 72% dintre respondenţii unui sondaj Pew, efectuat în SUA, au declarat că au folosit internetul pentru a căuta informaţii despre sănătate, în anul 2012. Circa 35% dintre participanţi au căutat online date pentru a se autodiagnostica sau pentru a afla de ce boală ar putea suferi o altă persoană.

Această practică poate fi extrem de periculoasă pentru cei care au dezvoltat o obsesie pentru căutarea pe internet a simptomelor de care suferă. „Cyberhondricii”, cum mai sunt denumiţi, au un risc major de a se confrunta cu stări de anxietate pe fondul autodiagnosticării.

Cei care au dificultăţi în a face faţă incertitudinilor sunt și grupul cel mai expus riscului de a trăi sentimente copleșitoare de tensiune din cauza investigării online a simptomelor, punctau experţii de la Universitatea Baylor. „Dacă sunt o persoană căreia nu îi plac incertitudinile, aş putea deveni mai anxios, să continui căutările, să-mi monitorizez corpul, să merg la doctor mai frecvent – iar cu cât cauţi mai mult, cu atât iei în calcul posibilităţile”, a explicat coordonatorul studiului, dr. Thomas Ferus.