În 2003 şi 2004, în timp ce miliarde de dolari de la preţurile ridicate la petrol se scurgeau în tezaurul Rusiei, Oksana şi şeful ei de atunci, ministrul de finanţe Alexei Kudrin, au cerut înfiinţarea unui fond special al guvernului pentru a colecta banii. Oksana a elaborat planurile fondulului de stabilizare, pe care l-a văzut ca răspunsul Rusiei la sfatul lui Dumnezeu dat lui Iosif, de a stoca cereale în timpul celor şapte ani de belşug pentru o foamete viitoare.

În 2008 recesiunea bătea la uşa Europei. Ministrul Finanţelor a primit laude din întreaga lume pentru clarviziunea sa de a pune deoparte mai mult de 200 miliarde de euro. Abia a fost rostit un cuvânt despre rolul Oksanei, dar ea a fost mulţumită de lucrul acesta.

Asta nu a fost prima ocazie când un principiu biblic a adus prosperitate Rusiei. În vara anului 2008, cabinetul de miniştri s-a adunat să ia în considerare reducerile de cheltuieli pe fondul recesiunii globale. Miniştrii au fost de acord că planurile de creştere a pensiilor trebuie să fie anulate. Dar Oksana avea altă părere: „Sunt o persoană credincioasă. Nu ştiu cum vom fi capabili să facem acest lucru. Dar, dacă ne vom hotărî astăzi să nu îngheţăm pensiile şi cel puţin să le adaptăm în funcţie de inflaţie, Dumnezeu va binecuvânta ţara noastră.” Miniştrii au fost de acord.

„Dumnezeu ne-a binecuvântat în aşa fel, încât preţul petrolului aproape s-a triplat de la sfârşitul anului 2008 până în anul 2011,” declară Alexei, analist de piaţă pentru cea mai mare bancă din Rusia, Sberbank. Linia bugetară pentru plata pensiilor a fost întotdeauna îndeplinită. La doar câteva săptămâni după ce Oksana a luat cuvântul în şedinţă, primul ministru a promovat-o pe postul ministru adjunct în Ministerul de Finanţe.

Primii ani

Născută la 19 martie 1974, la Dushanbe, Tadjikistan, Oksana a fost de la început un copil mândru şi ambiţios. Atee declarată, Oksana avea un singur scop: să fie prima.

După ce a absolvit cu diplomă în economie un colegiu din Uzbekistan, ea şi Alexei, fratele cu patru ani mai mic, s-au mutat fără niciun ban în Moscova, unde Oksana şi-a finalizat studiile.

Uneori, cei doi trăiau timp de o săptămână cu o singură bucată de pâine. În această perioadă, cea mai dificilă şi nefericită în viaţa ei, Oksana s-a rugat lui Dumnezeu pentru prima dată şi a început să citească Biblia.

Ea nu şi-a dorit un loc de muncă de rutină, astfel încât a telefonat cu îndrăzneală la Banca Centrală, la Ministerul Dezvoltării Economice şi Comerţului şi la Ministerul de Finanţe, unde a fost angajată pe o poziţie de entry-level, scrie Andrew McChesney în AdventistWorld.

Botezul

În 2000, Oksana a făcut ceea ce a numit cea mai importantă decizie din viaţa ei: s-a botezat. Oksana a îmbrăţişat adventismul cu reticenţă. Mama ei se botezase câţiva ani mai devreme, dar Oksana şi fratele ei au evitat rugăminţile ei de a se împrieteni lui Dumnezeu. Cei doi fraţi au devenit atât de înfuriaţi de atitudinea mamei lor, încât la un moment dat au dat-o afară din casa pe care o împărţeau în Uzbekistan.

„Acum mi-e foarte ruşine de modul în care am tratat-o”, a spus Alexei, care s-a botezat la un an după sora lui.

După botez, Oksana a hotărât să nu participe la nicio şedinţă de guvern sau conferinţă în Sabat. De multe ori întrunirile au fost reprogramate, ca să poată participa.

„Nu am avut niciodată o problemă cu asta, deoarece am pus-o în mâinile lui Dumnezeu”, a spus Oksana. „Dumnezeu mă binecuvântează, iar oamenii de la locul de muncă văd asta.”

Premiile au început să curgă, mama ei fiind mândra posesoare a unei colecţii de scrisori înrămate de la preşedinte, ministrul de finanţe, şi alţi oficiali de rang înalt care laudă patriotismul Oksanei şi contribuţia la securitatea naţională. În 2007, presedintele de atunci Vladimir Putin a decorat-o cu Medalia Ordinului pentru Servicii aduse Patriei, rangul al doilea.

Încercări

Oksana nu se ocupa doar de modele macroeconomice pentru prosperitatea Rusiei, ci făcea tot posibilul pentru răspândirea Cuvântului lui Dumnezeu, răspândind ziare creştine şi Biblii, organizând ore de rugăciune şi seminarii la birou şi altele. Acest lucru nu a trecut neobservat. Presa a început să o acuze că îşi petrece mai mult timp promovând adventismul, decât făcându-şi treaba la guvern.

Mai mult decât atât, a fost acuzată că e spion american. Procurorul general a fost chemat să investigheze acuzaţiile. Viaţa Oksanei a fost întoarsă pe toate feţele şi toate lucrările ei încă din copilărie au fost cercetate, toate cunoştinţele şi toţi prietenii care au trecut prin viaţa ei au fost chemaţi să dea mărturie. Însă nu s-a găsit nimic împotriva ei, procurorii şi-au dat seama că este credincioasă lui Dumnezeu, lucrul care a făcut-o mai valoroasă pentru ţară. Investigaţia s-a încheiat şi Oksana şi-a păstrat slujba.

Însă nu a apucat să se mai bucure mult timp de ea. La 37 de ani a pierdut lupta cu cancerul. Oksana a avut parte de funeralii de stat, la care au fost prezenţi mulţi oficiali din guvern. Un pastor adventist a oficiat slujba de înmormântare.

După ce s-a terminat programul adventist, colegii din minister au lăudat-o din toată inima pe Oksana şi dragostea ei pentru Dumnezeu. „Dragostea a părăsit casa noastră”, a declarat un oficial. Altul a spus: „Credinţa ei în Dumnezeu a ajutat-o la lucru şi ne-a făcut pe toţi mai energici.” „E trist că a murit atât de devreme, după doar 37 de ani,” a spus al treilea oficial. „Dar Isus a murit chiar mai tânăr, la 33″, a completat el.