Educaţia previne îmbătrânirea creierului

1400

Îmbătrânirea este principalul factor de risc pentru demenţă, alături de lipsa de activitate fizică, fumat, depresie şi altele. Însă oamenii de ştiinţă danezi susţin că nivelul scăzut de educaţie are, de asemenea, un impact semnificativ asupra riscului de a dezvolta demenţă.

Pe măsură ce înaintează în vârstă, organismul suferă anumite modificări, atât la nivelul oaselor, al muşchilor, al funcţiilor vitale, cât şi la nivelul creierului şi al capacităţilor mintale. Una dintre posibilele consecinţe ale îmbătrânirii este riscul de a suferi de demenţă. Potrivit oamenilor de ştiinţă danezi, nivelul de educaţie influenţează riscul de a dezvolta această maladie; cu cât nivelul de educaţie şi stimularea intelectuală sunt mai ridicate, cu atât creierul este mai protejat împotriva efectelor biologice ale îmbătrânirii, notează sciencenordic.com.

Studiul, desfăşurat în Danemarca pe o perioadă de 57 de ani, s-a realizat pe un eşantion de 2.400 de băieţi, născuţi în anul 1953. Aceştia au fost testaţi din punct de vedere fizic şi mintal, luându-se în considerare anumiţi factori, precum greutatea, stilul de viaţă şi IQ-ul la vârsta de 20 de ani şi apoi la vârsta de 57 de ani. Dintre cei 2.400 de participanţi, s-au ales primii 100 care au obţinut cele mai bune rezultate la vârsta de 57 de ani în comparaţie cu cele de la 20 de ani şi primii 100 care au obţinut cele mai slabe rezultate în comparaţie cu cele de la 20 de ani.

După ce au analizat activitatea cerebrală a celor 200 de participanţi, specialiştii au constatat că, în cazul celor cu un nivel de educaţie şi stimulare intelectuală mai ridicat, creierul era mai eficient şi mai rapid în rezolvarea anumitor probleme. Prin urmare, educaţia sau stimularea creierului prin diferite exerciţii şi activităţi constituie un avantaj şi o măsură de protecţie împotriva îmbătrânirii cerebrale şi a dezvoltării diferitelor tipuri de demenţă.

„Se ştie că stimularea intelectuală ar putea preveni demenţa sau amâna apariţia ei. Primul argument constă în asocierea frecventă a unui nivel de educaţie mai ridicat cu un risc mai mic de demenţă. Conceptul de rezervă cognitivă stă la baza ideii că un nivel de educaţie mai ridicat protejează, pasiv sau activ, împotriva efectelor biologice ale îmbătrânirii cerebrale”, susţineau autorii unui studiu asemănător, realizat la ILC France (Centrul Internaţional pentru Longevitate, Franţa), publicat în European Journal of Epidemiology.

Demenţa nu este o boală din cauza căreia suferă doar persoanele în cauză; instalarea ei îi afectează într-o mai mică sau mai mare măsură şi pe cei din jur, care se ocupă de îngrijirea pacientului. Mai mult decât atât, potrivit lui Simon Fristed Eskildsen, profesor la Universitatea Aarhus şi cercetător la Center of Functionally Integrative Neuroscience, demenţa afectează în mod considerabil şi bugetul sănătăţii publice, deoarece persoanele bolnave au nevoie de îngrijiri speciale.

Studiul oamenilor de ştiinţă danezi este un mic pas care ar putea ajuta pe viitor la detectarea precoce a demenţei sau la identificarea factorilor care o prevestesc. Pentru o sănătate fizică şi mintală cât mai bună, ei recomandă practicarea exerciţiilor fizice în mod regulat şi, în concordanţă cu rezultatele acestui studiu, stimularea intelectuală.

Niciun articol afișat