dementa

Studiu: consumul de alimente picante poate provoca demenţă

Consumul regulat de chili se asociază cu un risc mai ridicat de demenţă, în special în rândul persoanelor cu greutate corporală normală, avertizează un studiu publicat recent în revista știinţifică Nutrients.

Însușirea simultană de noi abilităţi poate întineri creierul vârstnicilor cu 3 decenii

Vârstnicii pot evita declinul cognitiv și chiar pot atinge un nivel al abilităţilor cognitive similar cu cel al adulţilor cu 30 de ani mai tineri decât ei, dacă deprind simultan mai multe competenţe noi – a concluzionat un studiu efectuat de Universitatea din California, campusul Riverside (UCR).

Studiu: Un stil de viaţă sănătos compensează riscul genetic de demenţă

Riscul de a dezvolta demenţă se diminuează cu 32% la persoanele care adoptă un stil de viaţă sănătos, chiar dacă au un risc genetic asociat acestei afecţiuni – a constatat un studiu realizat de Universitatea din Exter, în colaborare cu cercetători de la Universitatea din Michigan, Universitatea din Oxford și Universitatea din Australia de Sud.

Studiu: variaţia semnificativă a greutăţii corporale crește riscul apariţiei demenţei

Lista de motive personale pentru menţinerea unei greutăţi normale la orice vârstă poate fi una lungă, dar un studiu al cercetătorilor coreeni vine să adauge un argument foarte puternic: creșterea sau scăderea majoră a greutăţii corporale la vârste înaintate poate reprezenta un factor de risc pentru instalarea demenţei.

OMS: grija faţă de propria persoană, cea mai bună strategie de a evita demenţa

Un stil de viaţă sănătos poate reduce riscurile declanșării demenţei, potrivit unui raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, care trasează câteva linii directoare pentru combaterea acestei probleme de sănătate tot mai răspândite la nivel global.

Milioane de oameni suferă de o demenţă greșit diagnosticată ca Alzheimer

O formă nouă de demenţă, care se aseamănă cu boala Alzheimer, dar care afectează în mod diferit creierul, a fost identificată în cadrul unui studiu efectuat de cercetători de la Centrul Medical al Universităţii Rush, SUA , în colaborare cu cercetători și instituţii de cercetare internaţionale, și publicat recent în jurnalul știinţific Brain. Tulburarea identificată de cercetători a fost numită Late, sau encefalopatie limbic-predominantă asociată vârstei, și se estimează că ar afecta o persoană vârstnică din 5. Spre deosebire de boala Alzheimer, al cărei semn distinctiv este acumularea peptidei beta-amiloide, Late este provocată de o versiune „deformată” a proteinei TDP-43, care reglează în mod obișnuit activitatea genelor din creier. Cercetătorii au mai stabilit că Late progresează mai lent decât boala Alzheimer (în cazul în care ambele tulburări se asociază însă, declinul este mai rapid) și că afectează pe cei mai vârstnici dintre pacienţi. Ambele afecţiuni au simptome foarte asemănătoare, precum problemele de memorie, declinul cognitiv și tulburările de dispoziţie, motiv pentru care se estimează că un număr substanţial dintre pacienţii diagnosticaţi cu Alzheimer suferă, de fapt, de Late, iar cercetători cred că acest sub-tip de demenţă ar putea avea asupra sănătăţii publice un impact comparabil cu cel al bolii Alzheimer. Studiul ar putea reprezenta cea mai importantă descoperire pe tema demenţei din ultimii 5 ani, potrivit profesorului de psihiatrie Robert Howard, de la University College London. Howard a subliniat că, odată cu această investigaţie, s-a răspuns la multe dintre întrebările specialiștilor, care nu au înţeles de ce creierul pacienţilor care aveau toate simptomele bolii Alzheimer nu prezentau caracteristicile specifice bolii sau care este explicaţia progresului lent al bolii la unii dintre cei mai vârstnici pacienţi. Mai important încă, noul raport explică de ce cursa pentru a obţine medicamente eficiente pentru boala Alzheimer a înregistrat atât de multe eșecuri. „Acum știm că acești pacienţi suferă, probabil de Alzheimer și că Late ar putea fi confundată cu Alzheimer în aproximativ 20% dintre cazuri”, a conchis Howard. În prezent,diagnosticarea cu Late se poate face numai după decesul pacientului, în urma autopsiei, însă autorii studiului speră ca acesta să stimuleze cercetarea biomarkerilor bolii, așa încât să poată fi diagnosticată și investigată suplimentar în timpul vieţii. Acest sub-tip de demenţă „care a fost tot timpul acolo, dar pe care acum îl recunoaștem pentru prima dată”, deschide un orizont pentru cercetări care să dezvolte și să optimizeze noi terapii, după cum punctează Pete Nelson, copreşedinte al grupului de experţi internaţionali care au elaborat recomandările privind Late. În acest sens, Nelson subliniază că studiul „este mai mult un punct de plecare decât unul final” „Tipul acesta de cercetare este primul pas spre diagnosticarea mai precisă și tratamentul personalizat pentru demenţă, așa cum am început să vedem în alte boli grave cum ar fi cancerul de sân”, a declarat la rândul său, James Pickett, director în cadrul Alzheimer’s Society.

Descoperire revoluţionară în cazul bolii Alzheimer

Experţi de la Universitatea Cambridge și din Suedia au conceput un nou mod de a elimina particulele toxice care distrug celulele sănătoase ale creierului, în boala Alzheimer, cel mai comun tip de demenţă. În urma descoperirii, care este apreciată ca o premieră mondială, cercetătorii speră ca până în 2020 să creeze noi medicamente pentru vindecarea acestei afecţiuni cerebrale.

Studiu: Demenţa poate fi prezisă cu 10 ani înainte de apariţie

Demenţa este o cauză majoră de dizabilitate pentru cei mai mulţi adulţi de vârsta a treia din întreaga lume, iar, potrivit specialiștilor de la Universitatea din Copenhaga, Danemarca, până în prezent nu se cunosc tratamente cu rol în eradicarea bolii. Tratamentele actuale doar pot încetini progresul bolii.

Studiu: Nu amintirile noastre ne definesc, ci moralitatea noastră

O întrebare filosofică propunea un exerciţiu de localizare a identităţii: presupunând că tehnologia ar permite un transfer psiho-emoţional de la un om la altul, ce și cât ar trebui transferat, spunea exerciţiul respectiv, de la actriţa Joan Rivers la altcineva, pentru ca acea persoană să nu mai fie ea însăși, ci actriţa Joan Rivers? Întrebarea descoperea astfel faptul că identitatea nu rezidă într-un anumit număr de celule, nici într-un anumit număr de gânduri, ci este ceva extrem de dificil de conturat și stabilit în niște parametri. Un studiu recent vine însă cu o faţetă nouă la acest subiect dilematic, susţinând că identitatea noastră este dată de moralitatea noastră.

Impactul muzicii clasice la nivel genetic

Efectul muzicii clasice se răsfrânge la nivel molecular, influenţând, în mod benefic, activitatea genelor implicate în diverse funcţii importante ale creierului, au observat cercetărorii finlandezi de la Universitatea din Helsinki.

Prea mult televizor ar putea crește riscul de Alzheimer

Se pare că prea multe ore petrecute în faţa televizorului pot dăuna creierului și pot crește riscul apariţiei maladiei Alzheimer. Mai mult decât atât, efectele s-ar putea instala mai repede decât s-a crezut, conform unui studiu realizat de Institutul pentru Cercetare și Educare California de Nord.

Educaţia previne îmbătrânirea creierului

Îmbătrânirea este principalul factor de risc pentru demenţă, alături de lipsa de activitate fizică, fumat, depresie şi altele. Însă oamenii de ştiinţă danezi susţin că nivelul scăzut de educaţie are, de asemenea, un impact semnificativ asupra riscului de a dezvolta demenţă.