Noi studii despre cauzele maladiei Alhzeimer

194

Boala Alzheimer rămâne unul dintre cele mai aprinse subiecte ale domeniului medical, pe măsură ce noi cercetări încearcă să despartă mitul de adevăr. Omega 3 și colesterolul scăzut nu ajută pacienţii de Alzheimer. În schimb o face vorbitul în mai multe limbi. Pentru fumătorii care nu mor de cancer pulmonar, fumatul se va dovedi totuși păgubos în pierderea memoriei mai târziu în viaţă.

Câteva canale media au informat săptămâna trecută că suplimentele de Omega-3 din pește nu au dat rezultate pozitive asupra pacienţilor cu Alzheimer. Informaţia se baza pe un studiu publicat de Journal of American Medical Association. Cercetarea a raportat că suplimentarea cu DHA (acodul docosahexaenoic) comparat cu placebo nu a încetinit declinul cognitiv sau funcţional al pacienţilor cu boala Alzheimer în forma ei moderată.

Nivelul mare de colesterol la femeile de vârstă medie nu pare să crească riscul de Alzheimer. Femeile al căror colesterol scade în a doua jumătate a vieţii au un risc de 2,5 ori mai mare să dezvolte boli de pierdere a memoriei. Neurology detaliază studiul și rezultatele sale, obţinute de o echipă de cercetători de la School of Medicine din cadrul Johns Hopkins University. Concluzia contrazice numeroase dovezi știinţifice care sugerau o legătură între colesterol și riscul dezvoltării bolii Alzheimer. Colesterolul rămâne un factor de risc major pentru bolile cardiovasculare, care au un cuvânt de spus asupra vascularizării creierului. Cel mai cunoscut factor de risc pentru bolile neurodegenerative este vârsta înaintată. 

Bilingvismul, practicat în fiecare zi, întârzie cu câţiva ani apariţia simptomelor maladiei Alzheimer la persoanele în vârstă, potrivit unui studiu publicat, marţi, de un grup de cercetători canadieni. S-a observat că pacienţii care au vorbit frecvent două sau mai multe limbi, timp de mai mulţi ani, au întârziat apariţia bolii cu până la cinci ani. „Nu spunem că bilingvismul poate să prevină maladia Alzheimer sau alte dezechilibre cerebrale, ci că el poate contribui la crearea unor rezerve cognitive în creier, care par să întârzie apariţia simptomelor maladiei Alzheimer pentru o bună bucată de timp", a susţinut unul din membrii echipei. Studiul a fost realizat de Institutul Rotman din cadrul Centrului de cercetări geriatrice Baycrest din Toronto şi a fost publicat în revista Neurology.

Un studiu a comparat fumătorii de două pachete de ţigări pe zi cu nefumătorii. În urma cercetării s-a observat că, faţă de nefumători, fumătorii au avut un risc de 2,14 ori mai mare de demenţă și 2,57 ori mai mare risc de Alzheimer. „Acest studiu ne arată că creierul nu este imun la consecinţele pe termen lung ale fumatului masiv", a spus Rachel Whitmer, cercetător în cadrul Kaiser Permanente Division of Research in Oakland, California. Fumatul este un factor major de risc pentru bolile cardio-vasculare, însă asocierea cu boala Alzheimer nu a fost demonstrată întrucât pacienţii mureau de alte boli înainte de a se observa efectele fumatului asupra creierului. Fumatul afectează aparatul circulator, iar sănătatea vasculară joacă un rol în boala Alzheimer. În concluzie, afirmă Claude Messier de la facultatea de psihologie din cadrul University of Ottawa, avem de-a face cu un alt „mit al industriei tutunului care se face scrum." Realitatea este că, „dacă ești fumător, și nu ai cancer sau alte boli la jumătatea vieţii, riști ca în anii următori să îţi pierzi memoria sau alte capacităţi mentale."

În timp ce administrarea de vitamina B contribuie la înjumătăţirea riscului de Alzheimer, expunerea constantă la stres, lipsa exerciţiului cerebral şi intelectual, precum şi sentimentele negative (cum sunt ura sau egoismul) pot acţiona ca factori de declanşare timpurie a bolii Alzheimer.

Boala Alzheimer este cea mai cunoscută formă de pierdere a capacităţilor cognitive și de memorie. Cele mai îngrijorătoare cazuri au apărut la persoane cu vârste de 45 de ani, deși frecvenţa normală este de 2-3% la oamenii cu vârstă de 70 de ani, 6% la 75 de ani și între 25-40% la persoanele trecute de 85 de ani. În România situaţia e monitorizată de Societatea Română Alzheimer. La nivel mondial OMS estimează 24.3 milioane de bolnavi, iar până în 2025 numărul lor se va dubla.