Cancerul ar putea fi combătut prin „întreruperea conversaţiilor” dintre celule

698

Recrutare, comunicare, interacţionare. Nu sunt cuvintele cheie ale unui raport de resurse umane, ci elementele definitorii ale unei noi perspective asupra celulelor canceroase. Cercetătorul Eshel Ben-Jacob și colegii săi susţin că dacă vom decodifica limbajul prin care celulele canceroase comunică, vom putea vindeca boala.

Ideea lui Ben-Jacob, cercetător în cadrul Universităţii Tel Aviv din Israel, este aceea că multe dintre organismele monocelulare, fie că e vorba de celule tumorale sau de bacteriile din intestine, au o formă rudimentară de inteligenţă socială. Prin aceasta el înţelege abilitatea de a acţiona colectiv, în maniera care se adaptează la circumstanţele date, de a învăţa din experienţă și de a rezolva probleme, totul cu scopul de a-și îmbunătăţi șansele de supravieţuire. Cercetătorul merge până la a susţine că celulele își pot modifica și genomul în felul în care le avantajează.

Nu toate ideile pe care le susţine Ben-Jacob se bucură de aprobarea comunităţii știinţifice, însă asupra unora dintre ele există deja un consens. De exemplu, se știe despre Dictyostelium discoideum, un organism monocelular care se dezvoltă în mucegaiul din solul mâlos, că poate supravieţui lipsei de căldură și umezeală, emiţând pulsiuni externe sub forma unor celule chimice care atrag alte celule, care se apropie de ele, formând un grup multi-celular asemănător unei ciuperci ciudate. Unele dintre aceste celule devin spori, intrând într-o stare de „viaţă suspendată" până când condiţiile se îmbunătăţesc, arată o analiză BBC.

Multe bacterii iau parte la astfel de „strategii de comunicare", prin care încearcă să supravieţuiască mediului. Însă, așa cum în cazul virușilor computerizaţi, întreruperea comunicării poate însemna de multe ori, dezamorsarea unui virus, la fel se poate întrerupe și funcţionarea unei „comunităţi" de bacterii periculoase.

De aceea, Ban-Jacob și colegii săi de la Universitatea de Medicină Johns Hopkins din Baltimore și Universitatea Rice din Houston consideră că terapia anti-cancer ar trebui să fi abordată și ca o „întrerupere a conversaţiei dintre celule", nu doar ca o otrăvire a celulelor rele.

Bonnie Bassler este primul cercetător care a descoperit că bacteriile „vorbesc" între ele, folosind un limbaj chimic care le permite să îşi coordoneze apărarea împotriva ofensivei antibacteriene a organismului gazdă şi să orchestreze atacuri asupra acestuia. 

Esperanto a bacteriilor", cum a numit Bassler limbajul cu pricina, este identificat între specialişti drept „quorum sensing". Cunoaşterea sistemului de comunicare „quorum sensing" va permite dezvoltarea unor noi modalităţi de abordare a infecţiilor bacteriene umane. Tocmai de aceea, descoperirea lui Bassler a fost catalogată drept revoluţionară.Celulele canceroase sunt însă foarte diferite de bacterii: ele sunt celule umane care au un compartiment separat pentru materialul lor genetic și sunt deseori privite ca fiind un tip de celulă mai avansat decât bateriile „primitive". Tumorile pot face organismul să le furnizeze vase de sânge care să le hrănească. Pot „înrobi" celule sănătoase și să le transforme în agenţi de diversiune pentru sistemul imunitar. Ba chiar, pot păcăli sistemul imunitar să le ajute să se dezvolte.

Acesta este motivul pentru care Ben-Jacob și colegii militează pentru un tratament care să avarieze sistemul de comunicare al celulelor canceroase, producând haos în organizarea lor. Odată învăţat limbajul celulelor canceroase, cercetătorii se gândesc chiar că ar putea „trezi" celulele inactive, deja existente în organism, la un moment la care sistemul imunitar este puternic și le poate distruge cu mai mare ușurinţă.