Raport: Progresul global în lupta contra cancerului nu e doar posibil, ci și realizabil

68

Cea de-a treia ediţie a compendiului „Cancer Atlas”, un demers de alcătuire a unei imagini globale asupra raportării mondiale la cancer, concluzionează că progresul în lupta împotriva cancerului nu este doar posibil, ci și la îndemână. Raportul a fost realizat de Societatea Americană de Cancer (ACS), de Uniunea Internaţională pentru Controlul Cancerului (UICC) și de Agenţia Internaţională de Cercetare în domeniul Cancerului (IARC). A fost lansat la summitul mondial al liderilor cancerului din Nur-Sultan, Kazahstan.

„Cancer Atlas” evidenţiază diferenţele de abordare și inechităţile vizibile în lupta împotriva cancerului, la nivel mondial, prezintă factorii de risc pentru cancer și detaliază perspectivele pentru prevenirea și controlul acestei boli.

Potrivit compendiului, cancerul este principala sau a doua cauză de deces prematur (sub 70 de ani) în 91 de ţări din întreaga lume. Pe baza preconizărilor privind creșterea și îmbătrânirea populaţiei, cercetătorii se așteaptă ca numărul global al cazurilor de cancer să crească cu 60% până în 2040. O răspândire mai largă decât în prezent a factorilor de stil de viaţă care contribuie la apariţia cancerului, cum ar fi fumatul, alimentaţia nesănătoasă și inactivitatea fizică, ar putea face ca acest număr să fie considerabil mai mare.

Tutunul provoacă astăzi mai multe decese de cancer decât oricare alt factor de risc. În 2017, fumatul a fost responsabil pentru aproximativ 2,3 milioane de decese în urma cancerului, la nivel global, reprezentând 24% din toate decesele prin cancer. La nivel mondial încă există 1,1 miliarde de fumători. Datorită progresului în legislaţia privind controlul tutunului în ultimul deceniu, 1,5 miliarde de persoane din 55 de ţări sunt acum protejate de legislaţia împotriva fumului.

Deși agenţii infecţioși sunt responsabili pentru aproximativ 15% din toate cazurile de cancer noi la nivel mondial, în ţările cu venituri foarte mari influenţa lor este de 4%, în timp ce în ţări cu economii precare, așa cum sunt multe ţări subsahariene, influenţa agenţilor infecţioși este de peste 50%. Cei patru agenţi infecţioși majori (care reprezintă împreună mai mult de 90% din toate cancerele legate de infecţie) sunt Helicobacter pylori, papilomavirusul uman (HPV), virusul hepatitei B (HBV) și virusul hepatitei C (HCV).

Greutatea corporală în exces crește riscul dezvoltării a 13 tipuri de cancer, iar în 2012 a reprezentat un factor de influenţă pentru 3,6% din toate cazurile noi de cancer în rândul adulţilor din întreaga lume. Prevalenţa excesului de greutate corporală este în creștere la nivel mondial: în 2016, aproximativ 39% dintre bărbaţi și 40% dintre femei cu vârsta de 18 ani sau peste erau obezi. La fel și 27% dintre băieţi și 24% dintre fete cu vârste cuprinse între 5 și 18 ani.

Alcoolul este responsabil pentru 4,2% din totalul deceselor provocate de cancer la nivel global, cu variaţie semnificativă între ţări.

Cancerul de sân este cel mai frecvent cancer la femei în aproape toate ţările din întreaga lume și reprezintă aproape 1 din 4 cazuri noi de cancer în rândul femeilor. Riscul dezvoltării cancerului la sân, cândva pe parcursul vieţii, de către femeile din ţările cu venituri mari poate fi de până la trei ori mai mare decât riscul femeilor din ţările cu venituri mici.

În fiecare an, aproximativ 270.000 de cazuri de cancer sunt diagnosticate la copii. Astăzi, rata de supravieţuire peste cinci ani de la tratament la copiii cu cancer din ţările bogate este de peste 80%. În ţările cu venituri mici este de până în 20%. Intervenţiile pentru îmbunătăţirea diagnosticului timpuriu și respectarea tratamentului adecvat pot crește rata de supravieţuire cu cancerul de care suferă copiii până la 60% chiar și în ţările cu venituri mici. Pe parcursul unui singur deceniu, acest lucru ar însemna salvarea a aproape un milion de copii.

În următoarea jumătate de secol, dacă tendinţele actuale continuă, vor fi înregistrate aproximativ 44 de milioane de cazuri noi de cancer de col uterin, la nivel mondial. Circa 13 milioane de cazuri ar putea fi evitate până în 2069, printr-o îmbinare eficientă a vaccinării la scară largă cu programele de screening. Ambele pot, în cele din urmă, să elimine cancerul de col uterin de pe lista problemelor majore de sănătate publică.

Aproximativ 3-6% din toate tipurile de cancer din întreaga lume sunt cauzate de expuneri la cancerigeni la locul de muncă.

Poluarea aerului exterior provoacă peste jumătate de milion de decese prin cancer pulmonar și milioane de decese cauzate de alte boli în fiecare an.

Radioterapia este indicată pentru tratarea a aproximativ 60% din cazurile de cancer, fiindcă aceasta ameliorează simptomele, reduce tumorile înainte de operaţii sau elimină celulele canceroase care rămân după intervenţiile chirurgicale. În ţările cu venituri mici și medii, accesul la radioterapie este extrem de redus. În Etiopia, un singur centru de radioterapie deservește aproximativ 100 de milioane de persoane.

„Pur și simplu trebuie să ne străduim mai mult pentru a ne asigura că toată lumea poate beneficia de progresele făcute până acum în lupta împotriva cancerului. Așa cum veţi vedea în paginile acestui Cancer Atlas, ediţia a treia, progresul este nu numai posibil, ci și realizabil”, a declarat Gary Reedy, CEO-ul ACS în prefaţa raportului.

„Atlasul Cancerului s-a dovedit a fi o publicaţie de excepţie în trecut, ajutând comunitatea construită în jurul cancerului să comunice progresele pe care le-am făcut sau nu le-am făcut, provocările cu care ne confruntăm și domeniile pe care ne vom concentra în anii următori”, scrie și Cary Adams, director executiv al UICC.

„Confruntarea cu problema cancerului este o condiţie necesară pentru abordarea inechităţilor sociale și economice, pentru stimularea creșterii economice și accelerarea dezvoltării durabile. (…) Prevenirea este și ar trebui să fie în continuare prima linie de atac din abordarea provocărilor pe care le prezintă epidemia globală de cancer”, conchide Elisabete Weiderpass, directorul IARC.