Rata deceselor provocate de cancer a scăzut cu 27% în ultimii 25 de ani

98

Rata deceselor provocate de cancer a scăzut în mod constant în ultimii 25 de ani, raportează American Cancer Society. Statistica, deși valabilă pentru Statele Unite, vine cu o constelaţie de factori favorizanţi, care, aplicaţi, ar diminua ratele de deces din cauza cancerelor și în alte ţări.

Din 1991 până în anul 2016, rata mortalităţii provocate de bolile canceroase a scăzut în Statele Unite cu aproximativ 1,5% pe an, în această perioadă ducând la salvarea a peste 2,6 milioane de persoane.

La baza acestei evoluţii se află cel puţin trei factori majori: reducerea ratei fumatului, progresul în depistarea timpurie a bolii și evoluţia tratamentelor. În umbra statisticii pozitive stă însă constatarea că ea nu se aplică tuturor populaţiilor americane. Deși numărul deceselor scade, impactul inegalităţii socioeconomice în tratarea bolii crește.

Circa 1.762.450 de noi cancere ar urma să fie descoperite în Statele Unite în anul 2019, potrivit estimărilor făcute de American Cancer Society într-unul dintre cele mai citate rapoarte statistice privind cancerele, la nivel mondial. Raportul previzionează că, în același an, nu mai puţin de 606.880 de persoane își vor pierde viaţa din cauza unei forme de cancer.

Cele mai frecvente între cancerele diagnosticate la bărbaţi sunt cele de prostată, plămâni și cancerele colorectale. Acestea însumează 42 de procente din totalul cancerelor de care suferă bărbaţii. Practic 1 din 5 bărbaţi bolnavi de cancer suferă de cancer de prostată. În cazul femeilor, cele mai frecvente trei tipuri de cancer sunt cancerele de sân, de plămâni și cele colorectale. Împreună, acestea însumează mai mult de jumătate din cazurile de cancer de care suferă femeile, iar cancerele la sân alcătuiesc aproximativ 30% din totalul cazurilor nou-depistate.

Acestea sunt și cele mai mortale dintre cancere. Aproximativ un sfert din decesele provocate de cancer sunt cauzate de cancerele la plămâni.

Diferenţele etnice care se fac resimţite în statisticile privind mortalitatea provocată de cancer reflectă diferenţele socioeconomice ale etniilor. Americanii din zonele cele mai sărace ale Statelor Unite sunt cei mai predispuși să fumeze și să fie obezi. Între anii 2012 și 2016, rata mortalităţii în cele mai sărace zone era de două ori mai ridicată decât în zonele mai înstărite în cazul cancerului cervical și cu 40% mai ridicată în cazul cancerelor la plămâni și la ficat. Sărăcia se asociază de asemenea cu un obicei mult mai redus de screening pentru depistarea cancerelor, cu o depistare a bolii într-un stadiu deja avansat și cu o probabilitate redusă de a beneficia de cel mai bun tratament.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, cancerul este a doua cauză a mortalităţii la nivel global, fiind responsabil pentru un număr aproximativ de 9,6 milioane de decese în anul 2018. La nivelul întregii lumi, 1 din 6 vieţi se pierde din cauza unei forme de cancer.

O majoritate de 70% dintre decesele provocate de cancer sunt înregistrate în ţările cu venituri mici și mijlocii, informează aceeași sursă.

Aproape o treime dintre decesele provocate de cancer au la bază un obicei comportamental sau alimentar riscant: un indice de masă corporală ridicat, un aport redus de fructe și legume, un nivel scăzut al activităţii fizice, consumul de ţigări și consumul de alcool.

Impactul economic la nivel global al cancerului este semnificativ și în continuă creștere. Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că, doar în 2010, circa 1,16 trilioane de dolari au fost cheltuite pentru acoperirea costurilor generate de această boală.