The Atlantic: cercetătorii au studiat cancerele într-un mod foarte ciudat

230

„Oamenii de știinţă au studiat cancerele într-un mod foarte straniu în ultimele decenii”, titrează The Atlantic, care scrie că este posibil ca experimentele în care s-a recurs la cultivarea celulelor canceroase în lichide nerealiste să își fi limitat singure rezultatele.

Din 1959 încoace, cercetarea în biologie a depins foarte mult de cocktailul de zahăr, săruri, vitamine și aminoacizi compus de americanul Harry Eagle. Amestecul, cunoscut astăzi ca mediu minim esenţial (EMEM), este folosit pentru creșterea celulelor umane și animale în laborator, într-un mediu care imită condiţiile de dezvoltare a oricărei celule. Însă în ultimii ani, această componentă fundamentală a cercetării în biologie a devenit tot mai contestată, fiindcă oamenii de știinţă au început să se îndoiască de faptul că rezultatele pe care le obţin cercetând evoluţia celulelor în EMEM este realistă. Tot mai mulţi cercetători sunt de părere că, din contră, experimentele în EMEM îngustează drastic rezultatele fiindcă limitează modul în care celulele procesează nutrienţii. „E ca și cum oamenii de știinţă au petrecut ultimele decenii studiind sănătatea unor oameni care au mâncat doar cu raţia”, notează The Atlantic.

„Circa 90% dintre studiile efectuate în domeniul cancerelor folosesc aceleași două sau trei medii de dezvoltare, care sunt disponibile în comerţ”, aprecia Savewrio Tardito, reprezentant al Cancer Research UK Beatson Institute, din Glasgow. „Noi, cercetătorii, suntem conștienţi că mediul pe care îl alegi la începutul experimentului va afecta rezultatul, dar este prea ușor să deschizi ușa de la frigider și să folosești ce e acolo. Cred că am fost un pic cam leneși”, a mai spus Tardito.

Cercetătorul a conceput, pe parcursul mai multor ani, o mixtură pe care a numit-o Plasmax, care conţine circa 60 de nutrienţi și substanţe chimice în concentraţii găsite în mod uzual în sânge. „A fost un proiect secundar, o cale de a găsi un instrument mai bun pentru a face cercetare mai bine”, a explicat Tardito. „Însă încă de la început am observat că mediul producea diferenţe între rezultate.”

Tardito nu este singurul care a încercat să creeze propria mixtură pentru cercetare. În 2017, David Sabatini, de la Whitehead Institute for Biomedical Research, a creat un mediu care imită nivelurile de nutrienţi din sângele uman și a arătat că celulele canceroase care cresc în această mixtură sunt mult mai puţin sensibile la un anumit medicament chimioterapic.

Aceste evoluţii vin într-o perioadă de posibilă criză pentru biologii care studiază cancerele, constând în dificultatea de a reproduce, cu alte echipe, rezultatele mai multor experimente bazate pe creșterea celulelor în laborator.

„Nu vom avea niciodată un mediu perfect care să fie o replică perfectă a mediului tumoral de la început până la sfârșit”, recunoaște Tardito. „Tot ce putem face este să încercăm și să reducem la minimum posibil toate aceste imperfecţiuni.”

Alina Kartman
Cu peste 10 ani de experiență în presa online din România, Alina Kartman face parte din echipa permanentă de redactori ST.