Aspirina nu ar trebui folosită ca tratament preventiv

99

Multe lucruri s-au susţinut de-a lungul timpului despre tratamentul zilnic cu doze mici de aspirină – că poate preveni atacul miocardic sau atacul cerebral, că poate preveni anumite tipuri de cancer etc. Ultimele studii sunt printre cele mai serioase studii longitudinale care au testat capacităţile acestui medicament care subţiază sângele și împiedică formarea de cheaguri în vasele de sânge.

Există foarte multă incertitudine printre doctori în ce privește tratamentele cu aspirină dincolo de cazurile unde este necesară. Dacă ești sănătos, probabil că nu merită să iei aspirină”, este părerea dr. Jane Armitage, de la Universitatea Oxford. Cele mai recente discuţii s-au purtat în jurul acestor noi studii prezentate la întâlnirea Asociaţiei Europene de Cardiologie, care s-a desfășurat la München.

Un studiu realizat la Boston, pe 12.546 de persoane despre care se credea că au un risc moderat de a face infarct sau atac cerebral în următorii zece ani, a comparat eficienţa administrării a 100 de miligrame de aspirină pe zi, timp de 5 ani, cu administrarea de medicamente placebo. După 5 ani, doar 4% din grup suferiseră o problemă la inimă, dar alte medicamente administrate pentru scăderea tensiunii și a colesterolului s-ar putea să fi tăiat atât de mult din riscul de infarct, încât aspirina să fi avut un rol minor. În același timp, printre cei care luau aspirină la 1% s-au înregistrat alte probleme: sângerări intestinale, sângerări nazale, indigestie, reflux gastric. În final, doctorii spun că la persoanele unde există un risc moderat de infarct sau de atac cerebral din cauza unor factori precum colesterol ridicat, tensiune ridicată și fumat, administrarea de aspirină nu pare să ajute la reducerea riscului.

Într-un alt studiu, cercetătorii de la Universitatea Oxford au analizat aproape 15.000 de pacienţi adulţi cu diabet de tip 1 și 2, dar fără alte probleme de sănătate, în special de inimă. Unora li s-a administrat zilnic aspirină, altora, suplimente cu ulei de pește, iar altora, placebo. După șapte ani și jumătate, cercetătorii au remarcat mai puţine probleme cu inima în rândul celor care au luat aspirină, dar mai multe cazuri grave de sângerări, ceea ce înseamnă că în definitiv au înlocuit un risc cu altul, spun cercetătorii. În același timp, s-a observat că suplimentele de pește nu au fost cu nimic mai bune decât pastilele placebo. „Avem toată încrederea să spunem că nu pare să existe vreun rol pentru suplimentul cu ulei de pește în prevenţia bolilor de inimă”, a declarat dr. Louise Bowman, de la Universitatea Oxford.

Noile cercetări nu schimbă recomandările generale cu privire la administrarea de aspirină sau de suplimente de pește. Administraţia pentru Hrană și Medicamente de SUA (FDA) consideră că, în ciuda marketingului pe care îl fac unii producători de medicamente, nu există dovezi care sprijină uzul general al aspirinei pentru prevenirea primară a atacurilor de cord. Mai mult, utilizarea generală a aspirinei este asociată cu riscuri serioase de hemoragii stomacale și cerebrale. Suplimentele de pește nu sunt nici ele recomandate ca tratament preventiv, ci doar la persoanele care au suferit deja un infarct sau au alte probleme cardiovasculare specifice, explică dr. Nieca Goldberg, cardiolog.