Aspirină în fiecare zi? O otravă

2224

Dureri de cap, inflamaţii sau febră, toate sunt tratate adesea cu aspirină. Există însă și tratamente pe termen lung pentru prevenirea bolilor cardiovasculare. Administraţia pentru Hrană și Medicamente de SUA (FDA) avertizează, însă, că aceste tratamente cu aspirină, de prevenţie primară pot cauza hemoragii stomacale și cerebrale.

FDA a luat măsuri împotriva tratamentului de prevenţie primară a bolilor cardiovasculare cu aspirină. Intervenţia primară însemnând aplicarea unui tratament pentru persoane care nu suferă de boli cardiovasculare sau nu au avut un infarct. Astfel, administraţia afirmă că „a revizuit datele disponibile și că nu crede că dovezile sprijină uzul general al aspirinei pentru prevenirea primară a infarcturilor și atacurilor de cord. Mai mult de atât, utilizarea generală a aspirinei este asociată cu riscuri serioase de hemoragii stomacale și cerebrale.”

Declaraţia FDA a venit în urma intenţiei fabricantului de medicamente german Bayer AG de a schimba ambalajul aspirinei și de a promova medicamentul ca tratament preventiv pentru bolile cardiovasculare. De altfel, Bayer AG este compania care a produs pentru prima dată acest medicament, iar în 1997, Aspirin (denumirea produsului) a adus vânzări record, de 17 trilioane de tablete, valorând jumatate de trilion de euro, devenind astfel cel mai bine vândut analgezic OTC din Europa și din America Latină.

Compania Bayer a răspuns într-o declaraţie a purtătorului de cuvânt Chris Loder, citată de Reuters: „Este important ca pacienţii să înţeleagă că declaraţia FDA nu afectează indicaţiile cardiovasculare ale aspirinei ce au fost aprobate anterior.”

Preveniţie primară și secundară

Tratamentul zilnic cu aspirină reduce acţiune de a coagulare a vaselor de sânge și poate preveni astfel atacurile de cord. În același timp, însă, experţii avertizează că acest tratament (în intervenţie primară) poate avea efecte secundare, care includ hemoragia internă.

Este foarte important, însă, să se facă diferenţă între intervenţia primară și cea secundară. Persoanele care au o istorie medicală de boli de inimă și cei care fac deja un tratament cu aspirină își pot continua tratamentul, fiind măsură de prevenţie secundară.

Acest lucru este susţinut și subliniat de Dr. Gregg Fonarow, cardiolog și reprezentat al American Heart Association (Asociaţia Americană pentru Inimă). Dr. Fonarow este de părere că este foarte important ca pacienţii care urmează un tratament cu aspirină să continue acest tratament și să nu-l modifice decât la recomandarea unui medic care este la curent cu istoria medicală a pacientului.

Aspirina în România

Aspirina sau acidul acetilsalicilic a ajuns în România în 1929, iar în prezent vânzările anuale aproximative de aspirină pe care românii o folosesc sunt de 10 milioane de euro.

Cu toate acestea, specialiștii sun reticenţi să recomande un tratament general pe termen lung, reacţiile secundare fiind destul de numeroase. Cel mai răspândit efect secundar este arsura stomacală, deoarece moleculele din aspirină inhibă formarea mucusului care protejează pereţii stomacului. De asemenea, în cazul diabeticilor și a persoanelor hipertensive aspirina poate afecta rinichii, din cauză că favorizează retenţia de apă.

Aspirina poate favoriza iritaţia mucoasei digestive, precum și hemoragii, ca urmare a agravării ulcerului gastric. Riscurile sunt mai mari cu cât dozele sunt mai mari”, a precizat prof. dr. Ioan Fulga, șeful catedrei de Farmacologie din cadrul UMF București.