Reveria, o nouă tulburare de atenţie la copii?

1070

Circa două milioane de copii suferă de o afecţiune care ar putea fi inclusă în viitor pe lista tulburărilor de atenţie. Această boală poartă numele de tempo cognitiv lent (sluggish cognitive tempo, SCT) și se manifestă prin letargie, reverie și încetinirea procesării mentale, scrie The New York Times.

„Acești copii nu sunt cei care le fac multe probleme părinţilor. Sunt cei care visează cu ochii deschiși, care nu își semnează lucrările și care sar peste întrebări. Sunt lucruri de genul acesta care afectează notele și performanţa, așa că orice putem face pentru a înţelege ce se întâmplă cu acești copii e un lucru bun”, a declarat prof. Keith McBurnett, care predă psihiatrie la Universitatea din California, San Francisco.

Potrivit paginii de Wikipedia dedicată tulburării și editată de dr. psiholog Russel Barkley, de la Universitatea Medicală din Carolina de Sud, copiii care suferă de SCT sunt ușor confuzi și adesea privesc fix într-un loc. De asemenea, au un timp de răspuns lent și mișcări încete și sunt caracterizaţi de o stare de hipoactivitate și somnolenţă.

În prezent, afecţiunea nu a fost recunoscută de Asociaţia Americană pentru Psihiatrie. Însă dacă va intra în Manualul de Diagnostic și Statistică pentru Tulburări Mintale, diagnosticul va fi însoţit de prescrierea de medicamente.

Prof. asociat de psihologie Steve Lee, de la Universitatea din California, Los Angeles, avertiza cu privire la urmările negative ale acestei situaţii, comparându-le cu dimensiunea pe care a luat-o tulburarea ADHD, pentru care sunt prescrise medicamente ce pot avea efecte adverse ca impulsivitatea, insomnia, suprimarea poftei de mâncare și altele. „Omul de știinţă din mine spune că trebuie să dobândim informaţii, dar știm că oamenii vor începe să spună că copiii lor au tulburarea, iar doctorii vor începe să administreze tratamente înainte să știm dacă este cu adevărat reală. ADHD a devenit o întrebare socială și de sănătate publică și este corect să chestionăm SCT. Ar trebui să manevrăm frânele cu mai multă sârguinţă”, a declarat expertul, citat de The New York Times.

De asemenea, dr. Allen Frances, profesor emerit în psihiatrie la Universitatea Duke, afirma că vedem un moft în evoluţie: „La fel ca în cazul ADHD care a fost un diagnostic popular timp de 15 ani, sau așa ceva, acesta este începutul altuia. Acesta este un experiment de sănătate publică pe milioane de copii.”

Reveria din perspectiva negativă

În general, visarea cu ochii deschiși este văzută cu ochi critici. „Reveria este privită negativ, deoarece reprezintă faptul că nu faci ceva într-o societate care pune accentul pe productivitate. Suntem sub presiunea constantă de a face, a realiza, a produce, a reuși”, subliniază John McGrail, pentru Web MD.

Cercetătorii de la Harvard au descoperit că ne petrecem aproape jumătate din perioada de veghe într-o stare de reverie, „gândindu-ne la altceva decât ceea ce facem”. Acest timp pe care îl petrecem visând cu ochii deschiși și subiectul reveriei pot oferi indicii preţioase legate de starea de fericire a individului, susţine unul dintre autorii studiului, psihologul Matthew Killingsworth. „Abilitatea de a te gândi la ceva ce nu se întâmplă este o reușită cognitivă care are un cost emoţional”, susţin autorii. Mai mult, aceștia fac referire la perspective filosofice și religioase care ne „învaţă că fericirea se găsește prin trăirea momentului, iar practicanţii sunt antrenaţi să reziste reveriei și să fie prezenţi aici, acum”.

Latura pozitivă a visatului cu ochii deschiși

În ciuda aspectelor negative, reveria aduce și câteva beneficii celui care, din când în când, își lasă mintea să rătăcească. Un grup de experţi germani și americani au descoperit o asociere între o mai bună capacitate a memoriei de lucru și reverie. Memoria de lucru a fost definită drept „abilitatea creierului de a reţine și rememora informaţii în momente de distragere a atenţiei”, scrie Smithitsonian Mag. Participanţii la experiment au fost rugaţi să efectueze una din două tipuri de sarcini ușoare: să apese un buton în momentul în care pe ecran apărea un mesaj, ori să ţină ritmul respiraţiei unei persoane prin lovituri pe o suprafaţă. De asemenea, experţii au rugat voluntarii să le furnizeze informaţii despre perioadele de reverie experimentate în timpul exerciţiului și au evaluat capacitatea memoriei lor de lucru. „Persoanele cu o mai bună capacitate a memoriei de lucru au raportat mai multe momente de rătăcire a minţii în timpul acestor sarcini simple”, a declarat autorul studiului, Daniel Levinson, de la Universitatea din Wisconsin-Madison.

Reveria este totodată o metodă bună de relaxare, scrie Web MD. Visatul cu ochii deschiși îi „permite minţii tale să ia o pauză, o minivacanţă prin care să elibereze tensiunea și anxietatea și să se reîmprospăteze”, menţionează autorii platformei.

De asemenea, contrar părerilor care asociează aceste momente cu lenevitul, această metodă îţi poate crește productivitatea. Scriitoarea Cari Noga susţine că își acordă 15 minute de reverie pentru a-și redobândi abilitatea de concentrare. În plus, un alt studiu arăta că în momentele de reverie sunt activate aceleași regiuni cerebrale implicate în procesele de imaginaţie și creativitate, scrie Huffington Post. Printre recompensele acestui obicei se mai numără: consolidarea memoriei, setarea de obiective, recuperarea unor amintiri profund personale, evaluarea personală și a celor din jur etc.

Însă trebuie să reţinem că dacă suntem mereu prezenţi în moment, vom pierde conexiuni importante între propriile gânduri ale minţii rătăcitoare și lumea exterioară. „Creativitatea constă în acea intersecţie dintre lumea din exteriorul nostru și cea din interiorul nostru”, susţine expertul, citează HuffPost.

Foto: stockvault.net