Leziunile produse de alcool asupra creierului avansează chiar și după încetarea consumului

4423

Creierul continuă să se degradeze ca urmare a consumului de alcool chiar și la șase săptămâni după ce băutorul devine abstinent. Este concluzia uimitoare a unui studiu efectuat de un consorţiu de cercetători europeni, publicat recent în JAMA Psychiatry.

Efectele neurotoxice ale alcoolului sunt bine cunoscute în comunitatea știinţifică, însă schimbările structurale pe care cercetătorii le-au observat sunt heterogene (pot avea puncte de plecare foarte diferite) și sunt dificil de delimitat, în condiţiile în care nu există încă markeri de diagnostic specifici leziunilor produse de alcool. Heterogenitatea schimbărilor structurale – despre care oamenii de știinţă spun că este cel mai probabil un rezultat al celorlalte tulburări care vin la pachet cu dependenţa de alcool (factorii de comorbiditate) – îngreunează procesul de identificare a leziunilor cerebrale provocate direct de consumul de alcool. Însă o echipă internaţională de cercetători europeni, din Spania, Germania și Italia, au găsit o formă de a delimita cauzele acestor leziuni, comparând leziunile observate la oameni cu cele observate la cobai, fiindcă la cobai se presupune că sunt eliminaţi factorii de comorbiditate ai dependenţei de alcool.

Astfel, studiul a analizat creierul a 91 de bărbaţi cu tulburare de consum de alcool și creierul a 31 de bărbaţi sănătoși (grup de control), precum și creierul a 27 de cobai cu o preferinţă ridicată pentru alcool, plus a 9 cobai de control. Ce au descoperit a fost că și la oameni, și la cobai se observă un tipar de progresie a leziunilor cerebrale și că aceasta rămâne vizibilă chiar și în primele săptămâni de abstinenţă (2-6 săptămâni). Lucrul acesta sugerează că procesul de degradare a creierului provocat de consumul de alcool continuă chiar și după încetarea consumului.

Cercetătorii, care și-au publicat rezultatele în prestigiosul jurnal JAMA, spun că schimbările asupra materiei albe vizibile cu ajutorul neuroimagisticii prin rezonanţă magnetică continuă să avanseze în direcţia degradării chiar și la 6 săptămâni după ce cineva își oprește consumul de alcool.

Rezultatele sunt surprinzătoare, a explicat dr. Santiago Canals, de la Institutul de Neuroștiinţe CSIC-UMH din Alicante, unul dintre autori. „Până acum, nimeni nu ar fi putut crede că leziunile cerebrale continuă chiar și în absenţa alcoolului.”

Leziunile observate în perioada de abstinenţă afectează mai ales emisfera dreaptă și zona frontală a creierului, contrazicând ideea convenţională că alterările microstructurale încep să revină la valori normale imediat după încetarea consumului.

Consumul de alcool produce „schimbări generalizate în materia albă, mai exact în acele fibre cerebrale care facilitează comunicarea între diferitele părţi ale creierului. Aceste alterări sunt mai intense în corpul calos și în fimbrii. Corpul calos este legat de comunicarea între cele două emisfere cerebrale, iar fibriile conţin fibrele nervoase care comunică cu hipocampul, o structură fundamentală pentru formarea amintirilor, cu nucleul accumbens și cu cortexul prefrontal”, a explicat dr. Canals. Nucleul accumbens face parte din sistemul de recompensare al creierului, iar cortexul prefrontal este fundamental în procesul de luare a deciziilor.

Cercetătorii spun că următorul pas în studiul lor este să încerce să caracterizeze procesele inflamatorii și degenerative cât mai precis, pentru a putea analiza progresia leziunilor în prima etapă a abstienţei la persoanele cu un consum abuziv de alcool.

În vara anului trecut, o metaanaliză uriașă, care a inclus nu mai puţin de 592 de studii, cumulând un total de 28 de milioane de subiecţi, a scos la iveală cele mai nebănuite concluzii legate de consumul de alcool. Nu există nicio limită de siguranţă în cazul consumului de alcool, spun autorii studiului desfășurat la nivel internaţional. Oricât de puţin am bea, tot este prea mult.

Tiparele de consum al băuturilor alcoolice variază considerabil la nivel mondial, se precizează în studiu. Danemarca s-a dovedit a avea cea mai mare proporţie de consumatori de alcool – 95,3% dintre femei şi 97,3% dintre bărbaţi. În Pakistan şi în Bangladesh, această proporţie este cea mai scăzută – doar 0,8% dintre bărbaţii pakistanezi şi 0,3% dintre femeile din Bangladesh consumă băuturi alcoolice.

Bărbaţii din România şi femeile din Ucraina beau cel mai mult – 8,2 şi, respectiv, 4,2 băuturi pe zi.

Alcoolul, arată acest studiu publicat în jurnalul știinţific The Lancet, a provocat moartea a 2,8 milioane de oameni în 2016.