Cum alterează ţigările structura creierului tânărului fumător

466

Fumatul de la vârsta adolescenţei produce modificări la nivelul anumitor regiuni din creier, lucru care ar putea îngreuna procesul de renunţare la ţigări mai târziu în viaţă, sugerează o cercetare efectuată de experţii de la Universitatea California Los Angeles (UCLA).

Cercetătorii au analizat datele privind istoricul fumatului, dependenţa și pofta de ţigară în cazul a 42 de voluntari cu vârste cuprinse între 16 și 22 de ani. Dintre aceștia, 18 erau fumători. Ei au început să fumeze în jurul vârstei de 15 ani și în momentul desfășurării experimentului au declarat că fumau sub șapte ţigări pe zi.

Creierele tuturor participanţilor au fost scanate prin tehnologia de imagistică prin rezonanţă magnetică structurală de înaltă rezoluţie. Experţii s-au concentrat asupra regiunii din cortexul cerebral denumită insula, implicată în procesul de luare a deciziilor și monitorizarea stărilor interioare. Studiile anterioare au arătat că această zonă a creierului joacă un rol important în dependenţa de tutun. De exemplu, o cercetare a arătat că leziunile provocate la nivelul acestei regiuni contribuie la ușurarea procesului de renunţare la ţigări.

În urma rezultatelor, experţii au obsevat că participanţii care au fumat mai mult aveau regiunea insula mai subţire și prezentau o dependenţă de ţigări mai pronunţată, faţă de cei care au fost expuși produselor din tutun pe o perioadă mai scurtă.

„Deși este un studiu restrâns, și trebuie reluat, descoperirile noastre arată un efect evident asupra structurii creierului tinerilor, chiar și dacă aceștia au un istoric scurt al fumatului. Iar acest lucru este un motiv de îngrijorare. Sugerează că fumatul în această perioadă de timp produce modificări neurobiologice care ar putea cauza dependenţă de tutun la o vârstă adultă”, a declarat coordonatoarea studiului, prof. Edythe London. Experta este de părere că rezultatele obţinute „ar putea contribui la înţelegerea motivului pentru care fumatul în etapa de dezvoltare are un impact atât de profund asupra comportamentului privind fumatul pe tot parcursul vieţii”.

Studiul prezintă însă și câteva aspecte care necesită îmbunătăţiri. „Ar fi util ca acest studiu să fie efectuat pe un număr mai mare de oameni, înainte de a începe să fumeze și continuând cu scanări repetate”, sublinia prof. London, citată de Reuters.

O metodă asemănătoare sugera și dr. Nasir Naqvi, cercetător în domeniul abuzului de substanţe la Universitatea Columbia, care nu a fost implicat în studiu. De asemenea, el sublinia faptul că „este posibil ca astfel de schimbări să fi fost produse anterior fumatului, adică nu au fost provocate de fumat”, citează Reuters. Expertul este de părere că ar trebui observat dacă renunţarea la fumat poate contribui la modificarea creierului, astfel încât el să revină la starea iniţială, dinainte de începerea fumatului.

Nu în ultimul rând, Simone Khun, care studiază plasticitatea creierului la Insititutul Max Planck pentru Dezvoltarea Umană, atrage atenţia cu privire la anumite aspecte legate de transformarea cerebrală în cazul tinerilor. „Între 16 și 21 de ani, cortexul prefrontal se transformă considerabil; acest lucru ar putea îngreuna puţin o astfel de cercetare.”

Foto: stockvault.net