Noua Zeelandă ar putea fi prima ţară în care nu se fumează

155

Autorităţile neozeelandeze au anunţat scumpirea cu 40% a taxelor pentru tutun, în următorii patru ani. Decizia aduce Noua Zeelandă cu un pas mai aproape de a deveni prima ţară din lume în care nu se fumează.

Ţigările din Noua Zeelandă sunt printre cele mai scumpe din lume. Nu pentru că ar avea vreo caracteristică deosebită, ci pentru că guvernul ţării și-a propus să facă ţigările atât de scumpe, încât să-i convingă pe cei 4,4 milioane de locuitori să renunţe la viciu, până în 2025. Potrivit estimărilor, până în 2016, un pachet de ţigări va ajunge să coste, în medie, 20 de dolari neozeelandezi (echivalentul a 15 USD), informează AP.

Oficialii din domeniul sănătăţii și-au luat misiunea atât de în serios, încât au luat în calcul posibilitatea de a mări costul unui pachet de ţigări până la 100 de dolari neozeelandezi (75 USD). Deși ideea a fost respinsă, o altă măsură – prin care comercianţii sunt obligaţi să nu expună deloc ţigările, ci să le ţină ascunse în spatele tejghelei – va intra în vigoare în luna iulie.

Și, funcţionează!

Până atunci, însă, este evident că neozeelandezii s-au lăsat convinși de creșterea preţurilor. Rata fumatului la adulţi a scăzut de la 30% – în 1989, la 20% – în prezent. Și vânzările la ţigări au scăzut dramatic, lucru care demonstrează că și cei care nu au renunţat la fumat au redus totuși cantitatea de ţigări, pe măsură ce preţurile au crescut. Fumătorii insistă însă că aceste măsuri nu sunt eficiente.

Christ Hobman e de părere că noile preţuri sunt „îngrozitoare” și că i-ar putea determina pe cei mai săraci să recurgă la infracţiuni pentru a-și putea continua obiceiul. Bărbatul consideră că guvernul ar trebui să ofere mai mult sprijin și alternative fumătorilor, dacă într-adevăr doreşte să îi convingă să nu mai fumeze.

Reprezentanţa neozeelandeză a companiei de tutun British American Tobacco a adăugat într-o declaraţie că măsura creșterii taxelor îi va forţa pe clienţi să se îndrepte spre pieţele de contrabandă. „Cererea consumatorilor este cu mult mai bine satisfăcută de companiile legitime, decât de operatorii ilegali care, cu siguranţă, se vor înmulţi după ce guvernul va face din ce în ce mai dificil ca oamenii să își poată cumpăra produsele pe care le doresc”, a notat Susan Jones, director de afaceri corporatiste și relaţii normative în cadrul companiei amintite. Totuși, până în prezent, oficialii Noii Zeelande au înregistrat destul de puţine cazuri de comercializare ilegală a tutunului.

Hayley Mauriohooho, fumătoare de circa 20 de ani, spune că deși ar fi bine ca tot mai mulţi oameni să renunţe la fumat, taxele nu o vor putea opri şi pe ea. „E chiar ridicol că guvernul se concentrează pe asta”, a spus femeia. „Au ei probleme mai mari de care să se îngrijoreze.”

Oare? Statisticile OMS indică faptul că cea mai mare incidenţă a decesului din pricina cancerului o înregistrează cancerul pulmonar. Este vorba despre 1,3 milioane de oameni, la nivel global, în fiecare an. Iar despre cancerul pulmonar se știe că este provocat în principal de consumul regulat de tutun. Se pare că doar 15% dintre cazurile de cancer pulmonar sunt provocate de inhalarea unor substanţe toxice, altfel decât prin fumat. Totuși, acest procent include și fumatul pasiv.

 

Pe lângă deces, fumatul ridică și problema costurilor asociate cercetărilor pentru descoperirea de tratamente eficiente împotriva bolilor generate de acest viciu, dar și a costurilor implicate de dizabilităţile provocate de bolile fumătorilor. Potrivit cancer.org, doar în SUA, fumatul cauzează pierderi anuale de peste 193 de miliarde de dolari, incluzând aici costurile pierderii productivităţii. Costurile medicale asociate tratamentelor aplicate fumătorilor s-au ridicat la 96 de miliarde de dolari, numai între anii 2000 și 2004.

O istorie ignorată

Oamenii de știinţă germani au identificat pentru prima oară la sfârșitul anilor 1920 o legătură între fumat și dezvoltarea cancerului la plămâni. Descoperirea lor a generat prima campanie anti-fumat din istoria modernă, campanie înăbușită însă de prăbușirea celui de-al Treilea Reich la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.

În 1950, și cercetătorii britanici au demonstrat existenţa unei conexiuni între fumat și cancerul pulmonar. Dovezile au continuat să curgă până în anii 1980, când factorii de decizie politică au hotărât să ia măsuri împotriva obiceiului letal. În lumea dezvoltată, rata consumului de tutun a început, din 1965, să scadă. Însă în lumea în dezvoltare, rata a continuat să crească.