Scenariul uitat de liderii europeni pentru salvarea euro

57

După trei ani în care cotidienele din întreaga lume au anunţat crize, lipsuri şi măsuri de austeritate, se pare că Europa a ajuns într-un moment crucial: acum, mai urgent ca oricând, este nevoie ca liderii europeni să găsească cât mai repede o soluţie pentru ieşirea din impas, afirmă preşedintele BCE, Mario Draghi. Există, însă, un scenariu despre care nu vorbeşte nimeni.

Se pare totuşi că soluţia ieşirii din criză este departe, fapt confirmat şi de discuţiile purtate de liderii europeni şi soldate cu un eşec la summitul informal de săptămâna aceasta. Draghi subliniază că salvarea Europei ţine de curaj şi de „imaginaţia politică” pentru a salva euro.

Europenii care au ieşit în stradă în numeroase rânduri pentru a protesta împotriva măsurilor tot mai aspre de austeritate au fost încântaţi de promisiunile electorale ale lui François Hollande, singurul lider european care s-a angajat să lupte pentru aplicarea unor planuri concrete de stimulare.

Ulterior, Hollande a atras de partea sa aliaţi de calibru, precum FMI şi OCDE, iar preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, dă dreptate pretenţiei lui Hollande de a adăuga un pact de creştere, care să completeze pactul fiscal. De altfel, Draghi a cerut guvernelor să stimuleze creşterea economică prin măsuri structurale, în numeroase mesaje din noiembrie până în prezent.

În faţa nevoii stringente de creştere economică în Europa, cancelarul german Angela Merkel pare că rămâne tot mai izolată în demersul ei pentru mai multă austeritate, cu toate că şi ea recunoaşte că economia trebuie impulsionată. Merkel crede că pieţele muncii trebuie reformate pentru facilitarea angajării tinerilor şi îmbunătăţirea pregătirii profesionale. În esenţă, însă, creşterea economică este dorită de toţi liderii, inclusiv de cancelarul Germaniei, dar mijloacele prin care se poate realiza aceasta sunt diferite.

Pe fondul slăbirii euro, care a scăzut ieri cu 1,6% în faţa dolarului, şi a încetinirii activităţii Germaniei (economia „motorului Europei” a scăzut la minimul ultimelor două trimestre), una dintre puţinele soluţii pare să vină din partea economiilor emergente, care ar putea întinde acum o mână de ajutor ţărilor dezvoltate.

Într-o analiză realizată pentru Semnele Timpului, economistul Cristina Modoran scria că „reluarea creşterii economice după criza din 2008 s-a datorat aproape integral evoluţiilor pozitive din ţările emergente”, referindu-se la Brazilia, India, China, Africa de Sud şi Rusia. Dacă aceste ţări vor decide să ajute efectiv economia slăbită a Europei, putem spune că un nou capitol al echilibrului puterii mondiale va fi regândit, marcând deschiderea unui nou capitol al globalizării.