Un român din trei fumează. Scumpirea ţigărilor, cea mai eficientă strategie anti-fumat, potrivit OMS

76

Majorarea taxelor pe ţigări este cea mai semnificativă măsură de descurajare a fumatului, a declarat Miljana Grbic, de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii, în cadrul unei conferinţe susţinute la București. De fapt, creșterea accizei pe tutun reprezintă doar una dintre măsurile pe care le recomandă OMS pentru a contracara fumatul, care reprezintă o ameninţare majoră la adresa sănătăţii publice la nivel global.

Tutunul ucide peste 8 milioane de persoane anual, 1,2 milioane din aceste decese fiind înregistrate în rândul nefumătorilor expuși la fumul de ţigară. Potrivit Direcţiei Generale pentru Sănătate și Securitate Alimentară a Comisiei Europene, fumatul reprezintă „cel mai mare risc de sănătate care poate fi evitat în Uniunea Europeană” și „cea mai importantă cauză a deceselor premature înregistrată în UE”.

În 2014, procentul persoanelor care fumau zilnic varia în Uniunea Europeană de la 8,7%, în Suedia, la 27,3%, în Bulgaria, în timp ce în România 19,8% din populaţie folosea tutunul zilnic.

În România existau 5,63 de milioane de fumători în anul 2018 (30,7% dintre adulţii peste 15 ani), cifra incluzându-i pe cei care fumează zilnic sau ocazional, potrivit celui mai recent studiu global privind tutunul la adulţi (GATS 2018), publicat la începutul săptămânii de Ministerul Sănătăţii.

„Aproape un român din 3 consumă tutun; 5 milioane de persoane fumează zilnic, peste 3 milioane de bărbaţi și aproape 2 milioane de femei”, precizează Andra Curta, reprezentanta Institutului Naţional de Sănătate Publică, explicând că studiul include în consumul de tutun „nu numai fumatul, ci și consumul de tutun fără fum sau utilizarea produselor cu tutun încălzit”.

Studiul a arătat că 27,4% dintre români fumează zilnic, iar 4 din 10 fumează peste 20 de ţigări pe zi (numărul mediu de ţigări consumate pe zi este de 16,8). De asemenea, 71,5% din cei care fumează zilnic sunt dependenţi de nicotină, aprinzând o ţigară în primele 30 de minute după ce se trezesc.

În medie, un fumător a cheltuit lunar 482,6 lei pe ţigări, în timp ce adulţii care au folosit ţigări electronice și produse cu tutun încălzit au cheltuit între 18 și 100 de lei pe lună pe aceste produse.

Peste 30% dintre fumători au declarat că și-au propus să renunţe la fumat, dar nu în următoarele 12 luni, 14% ar dori să renunţe în următorul an, iar 3,5% în luna următoare, în timp ce 43,9% nu își doresc să abandoneze acest obicei.

România a adoptat în 2016 Legea nr. 15/2016, care a interzis fumatul în toate locurile publice închise, precum și pe toate terenurile de joacă, amplasate în spaţii închise și deschise.

„Monitorizarea şi aplicarea eficientă a legislaţiei existente în materie de interzicere a fumatului în spaţii publice închise sunt importante pentru a proteja publicul de expunerea la fumul de tutun. În plus, este important ca prevederile legislaţiei anti-fumat din România să fie extinse şi asupra produselor cu tutun încălzit şi a ţigărilor electronice”, au afirmat reprezentanţii OMS.

Taxele pe tutun reprezintă o modalitate foarte eficientă de descurajare a fumatului, arată datele OMS. Astfel, o creștere cu 10% a accizelor la tutun ar putea diminua consumul acestuia cu 4% în ţările cu venituri ridicate și cu 5% în ţările cu venituri mici și medii. Deși măsura s-a dovedit eficientă acolo unde s-a aplicat, doar 10% din populaţia lumii plătește taxe care să reprezinte peste 75% din preţul de pe piaţă al ţigărilor.

„Conform GATS 2018, jumătate (50,1%) din populaţia României a fost în favoarea creşterii taxelor pe produsele din tutun”, a declarat Gribc.

În lume, doar 23 de ţări (care găzduiesc 32% din populaţia globului) oferă servicii naţionale de sprijinire a fumătorilor pentru a renunţa la tutun, acoperind parţial sau total costul acestor servicii.

Avertismentele grafice de pe pachetele de tutun, campaniile anti-fumat și interzicerea publicităţii, promovării și sponsorizării tutunului reprezintă alte strategii eficiente de descurajare a fumatului. În 79 de ţări, care găzduiesc 47% din populaţia globului, fumătorii sunt avertizaţi despre pericolele fumatului prin mesaje care acoperă cel puţin jumătate din suprafaţa pachetului de ţigări, iar 37 de state au interzis publicitatea și sponsorizarea tutunului. Dacă interdicţia promovării ţigărilor s-ar extinde la nivel global, consumul de tutun s-ar putea diminua cu 7%, estimează OMS.