Guvernul spune „NU” drogurilor

16

Asimilate drogurilor, 36 de substanţe și plante etnobotanice nu vor putea fi fabricate, extrase, preparate, vândute sau transportate, nici cumpărate, cultivate sau chiar experimentate în mod legal, ca urmare a unei decizii guvernamentale. Cei care nu respectă această decizie sunt pasibili de pedeapsa cu închisoarea.

    O ordonanţă de guvern, emisă astăzi, interzice comercializarea a 36 de substanţe și plante etnobotanice cu efect halucinogen sau euforic.    Asimilate drogurilor, aceste substanţe nu vor putea fi fabricate, extrase, preparate, vândute sau transportate, nici cumpărate, cultivate sau chiar experimentate în mod legal. Cei care nu respectă această decizie sunt pasibili de pedeapsa cu închisoarea. Numai anumitor specialiști le este permisă deţinerea acestor substanţe, şi doar într-un stoc mic, destinat tratamentelor medicale sau utilizării ca eșantion de probă.     În România, cele mai răspândite droguri sunt canabisul, heroina și pastilele ecstasy. Conform unor date publicate de Mediafax, în 2009, aproximativ 1,6 tone de droguri au fost confiscate de poliţiști în urma raidurilor antidrog. Cea mai mare pondere între acestea o deţine cocaina, cu 1,2 tone de substanţă confiscată. În topul drogurilor traficate, cocaina se găsește abia pe locul patru, întrucât este mai dificil de obţinut și mai scumpă.    Valoarea de piaţă a drogurilor confiscate în 2009 este de aproximativ 167 de milioane de euro, în condiţiile în care cantitatea de substanţe confiscate a crescut cu 400% faţă de anul 2008.     Cu toate acestea, date provenind dintr-un studiu al Agenţiei Naţionale Antidrog arată că numărul consumatorilor de droguri din capitală este în scădere. Dacă în anul 2008, Poliţia identificase aproximativ 24 000 de consumatori, în anul 2009, numărul acestora a scăzut la 16 000.     Studiul ANA, publicat la începutul acestui an, arată existenţa unei conexiuni între preferinţele privind ocupaţiile recreaţionale și consumul de droguri. Mai exact, autorii cercetării au ajuns la concluzia că preferinţa pentru un anumit tip de drog poate fi corelată cu preferinţa pentru anumite cluburi sau diverse genuri de muzică. Conform studiului, cea mai mare pondere a consumului de droguri nu a fost înregistrată nici în cluburile pentru publicul larg, nici în cele high class, ci în cluburile after hours, frecventate predominant de tineri cu vârste cuprinse între 15-25 de ani, cu venituri medii și peste medii, fani ai muzicii house/minimal.    Decizia guvernamentală reprezintă o ameninţare serioasă pentru cele 170 de magazine românești care comercializează plante etnobotanice unui segment de aproximativ 500 000 de clienţi. Însă, România nu este singura ţară europeană care se confruntă cu problema comercializării „drogurilor legale”. Autorităţile din Marea Britanie și Suedia au pornit de asemenea demersurile pentru scoaterea în afara legii a substanţelor care, ca urmare a stimulării excesive a activităţii cerebrale și a inimii, provoacă arsuri nazale, halucinaţii, depresii și chiar atacuri de cord sau infarcte.