Efectele fumatului la tată asupra viitorilor copii

287

Expunerea tatălui la nicotină poate provoca deficienţe ale funcţiei cognitive la copiii săi și chiar la nepoţi, au arătat cercetătorii într-un studiu publicat pe 16 octombrie în revista PLOS Biology. Efectul poate fi cauzat de schimbările epigenetice în genele din sperma tatălui.

Expunerea mamei la nicotină și la alţi compuși ai fumului de ţigară este recunoscută ca un factor de risc semnificativ pentru tulburările comportamentale la mai multe generaţii de descendenţi, inclusiv tulburarea de deficit de atenţie și hiperactivitate (ADHD). A fost mai puţin clar dacă și tatăl poate avea o astfel de influenţă.

Pentru a demonstra existenţa unei modificări la nivel genetic cu impact asupra abilităţilor cognitive a generaţiilor următoare, experţii de la Universitatea Statului Florida au administrat unor șoareci masculi doze mici de nicotină prin intermediul apei de băut, în timpul stadiului de viaţă în care aceștia produc spermă. Ulterior i-au împerecheat cu șoareci femele care nu au fost expuse niciodată la nicotină. Cercetătorii au remarcat că deși părinţii erau normali din punct de vedere comportamental, puii de ambele sexe au prezentat hiperactivitate, deficit de atenţie și inflexibilitate cognitivă.

Ulterior, puii de șoareci de sex feminin din această generaţie au fost împerecheaţi la maturitate cu șoareci care nu au fost expuși niciodată la nicotină. Descendenţii masculi din a doua și a treia generaţie au prezentat mai puţine deficite în flexibilitatea cognitivă și hiperactivitate, dar încă semnificative.

Analiza spermatozoizilor șoarecilor masculi din prima generaţie, cei care au ingerat nicotina, a arătat că regiunile promotor ale mai multor gene suferiseră modificări epigenetice și este posibil ca aceste modificări să fi cauzat carenţele cognitive ale descendenţilor.

Studii anterioare au arătat că nicotina și fumul de tigară provoacă schimbări epigenetice pe scară largă. „Faptul că bărbaţii fumează mai mult decât femeile face ca efectele pe care ei le resimt să fie deosebit de importante din perspectiva sănătăţii publice. Constatările noastre subliniază nevoia de a investiga mai mult efectele consumului de tutun de către bărbaţi, mai mult decât de mamă, asupra sănătăţii copiilor”, a explicat cercetătorul Pradeep Bhide.

Cu toate acestea, alţi oameni de știinţă au fost sceptici cu privire la posibilitatea evidenţierii acelorași rezultate la om, în parte și pentru că șoarecii din studiu „au fost forţaţi să ingereze cantităţi ce pentru ei au reprezentat doze mari de nicotină. (…) Aceste studii rareori se traduc fumătorilor umani”, a susţinut Peter Hajek, director al Unităţii de Cercetare a Dependenţei de Tutun la Universitatea Queen Mary, din Londra.

Și Susanna Roberts, cercetătoare la Institutul de Psihiatrie și Neuroștiinţe King’s College, din Londra, a subliniat că, „în ciuda rezultatelor interesante, este dificil de extrapolat importanţa acestor efecte la om, unde căile cauzale ale comportamentului și influenţele asupra biologiei sunt incomensurabil mai complexe”.

În timp ce experţii caută metode de a se pune de acord asupra efectelor negative ale nicotinei, la nivel global ţigările omoară un om la fiecare 8 secunde, iar în ţara noastră, la fiecare 15 minute.