Lectură eustresantă cu Robinson Crusoe | O recenzie a cărţii „Faţă în faţă cu stresul”, de dr. Valentin Nădăşan

182

Dr. Valentin Nădăşan, promotor consecvent al educaţiei pentru sănătate, ne propune o călătorie pe una dintre cele mai umblate, dar şi cele mai temute mări ale contemporaneităţii: stresul.

Faţă în faţă cu stresul a apărut la editura Viaţă şi Sănătate, de sub tiparul căreia au ieşit multe alte lucrări de instruire practică în domeniul sănătăţii. Tonul prietenos al celor 268 de pagini, grupate în 13 capitole, ajută ca sinteza propusă de doctorul Valentin Nădăşan să fie accesibilă publicului dornic să afle mai multe despre controlul eficient al stresului.

Cartea are cu atât mai multă credibilitate cu cât cel care a scris-o are o activitate editorială ce însumează publicarea a opt cărţi, peste 150 de articole populare de medicină şi peste 30 de broşuri având ca tematică sănătatea. Dr. Valentin Nădăşan este implicat de zece ani în coordonarea regională a Asociaţiei pentru Sănătate, Educaţie şi Familie, o organizaţie neguvernamentală a cărei misiune asumată este să transmită cunoştinţe privind recuperarea şi menţinerea sănătăţii fizice, emoţionale şi spirituale.

Despre stres sau despre sens?

Chiar dacă aparent e vorba de o croazieră lejeră, în care cititorul se informează asupra demersurilor ştiinţifice din domeniu, cartea Faţă în faţă cu stresul. O aventură în lumea stresului cu Robinson Crusoe prilejuieşte dese scufundări la mare adâncime, prin abordarea vidului existenţial ca factor stresor, a religiozităţii bolnăvicioase sau a efectului paralizant provocat de zgomotul ambiental.

Importanţa sensului devine laitmotivul cărţii. Mai mult decât un ghid de relaxare în faţa stresului, demersul doctorului Nădăşan urmăreşte să evidenţieze întâi necesitatea unei orientări sănătoase de viaţă şi apoi a unui comportament în consecinţă.

Cititorul, un Robin Crusoe urban

Grila de lectură propusă de autor vizează alternarea exemplelor din romanul Robinson Crusoe şi ale corespondentelor din viaţa reală. Ritmul constant de lectură este impus de această paralelă. De exemplu, enumerarea indiciilor comportamentale ale stresului ar putea fi o pagină citită în diagonală. Apariţia unor ticuri, consumul abuziv de alcool sau tendinţa de izolare socială sunt asociate în mod tradiţional stresului, însă nu sunt neapărat informaţii noi. Totuşi, curiozitatea pentru identificarea acestor elemente în viaţa eroului lui Defoe menţine atenţia cititorului: „Nu-şi mai permitea să bată un cui sau să cioplească o scândură, ca să nu facă zgomot. Din aceleaşi motive evita să folosească armele de foc sau să aprindă focul, ca nu cumva fumul vizibil de la mare distanţă să-i trădeze prezenţa.”

Cunoaşte stresul din trei mişcări

Autorul subliniază încă din prefaţă importanţa conştientizării impactului pe care stresul îl are asupra vieţii cotidiene în societatea contemporană. El citează un studiu paneuropeani realizat în 2006 de Institutul pentru Muncă, Sănătate şi Organizaţie, al Universităţii din Nottingam (Marea Britanie), care arată că românii sunt printre cei mai stresaţi europeni: 70% dintre ei se simt stresaţi la serviciu, fiind întrecuţi, la acest capitol, doar de lituanieni. Nevoia de soluţii de management al stresului, care să răspundă situaţiilor particulare ale românilor, este evidentă. Însă faptul că până şi Hans Selye – cercetătorul care a popularizat conceptul de „stres” – s-a arătat nemulţumit de faptul că definiţia pe care o propusese fenomenului nu surprindea întreaga lui complexitate i-a determinat pe mulţi oameni de ştiinţă să se întrebe cât de multe se ştiu, de fapt, despre acest concept menţionat la tot pasul.

Cartea dezvoltă subiectul în trei direcţii: definirea conceptelor asociate stresului, tipologia stresului şi metodele de combatere a acestuia. Însăşi lectura cărţii reprezintă o primă redută câştigată în faţa adversarului-stres: informarea.

1. Definiţia

Dr. Valentin Nădăşan îşi propune, în prima parte a cărţii, să revizuiască definiţia stresului, demontând totodată miturile sau prejudecăţile legate de acesta. Ca un exemplu, autorul subliniază că stresul nu este în mod necesar patologic. Mai mult, apariţia lui este cauzată în egală măsură de evenimentele negative (distres), cât şi de cele pozitive (eustres). Doctorul Nădăşan notează şi că stresul poate mobiliza organismul pentru atingerea obiectivelor cotidiene şi, practic, este o componentă esenţială a vieţii omului. Însă ca orice exces, stresul intens şi susţinut poate fi foarte periculos pentru sănătate, de aceea cartea invită la o aplicare a principiilor de control al stresului.

2. Manifestarea

O a doua direcţie a cărţii este prezentarea sistematică a fazelor stresului, cu scopul de a ajuta la evaluarea corectă a situaţiei în care se poate afla o persoană: faza de alertă, de rezistenţă sau de epuizare.

Eroziunea sănătăţii poate fi produsă de stresorii fizici (accidente, boli organice, aglomeraţie urbană, poluare atmosferică), senzoriali (zgomot, stimuli luminoşi excesivi), informaţionali (media, telefonie mobilă), decizionali şi relaţionali. Ultimii factori constituie cea mai importantă sursă de stres. Concluzia medicului este că tensiunile din cadrul relaţiilor şi absenţa interacţiunilor sociale au adesea urmări profunde asupra echilibrului psihic şi social.

O atenţie deosebită este dedicată stresului existenţial. Problemele acute şi grave îi întorc, adeseori, pe oameni spre Dumnezeu şi spre biserică, indiferent de contextul social sau istoric. Fără extazul mistic al omului prea religios, autorul sapă în spatele acestei atitudini, separând religiozitatea sănătoasă de cea bolnăvicioasă. Întrebarea nu este dacă religia are efecte pozitive sau negative, ci mai degrabă care aspecte ale religiei sunt favorabile dezvoltării şi echilibrului uman şi care sunt neutre sau defavorabile.

3. Contraatacul

Ca direcţie finală, autorul prezintă o colecţie de sfaturi practice, detaliat alcătuită, variind de la programele de gimnastică de înviorare la muzicoterapie şi de la testele de evaluare a stresului la organizarea unui jurnal antistres. Nicio metodă care ar putea funcţiona nu este desconsiderată.

O carte despre stres care nu stresează

Cartea nu se adresează unui public specializat, ci tuturor celor care sunt dispuşi să se lase educaţi pentru o viaţă armonioasă, trăită în cunoştinţă de cauză. Structurarea matematică a informaţiei, dar şi dinamismul prezentării transformă cartea într-o sesiune plăcută de autoinstruire, o exemplificare benefică a relaxării direcţionate – unul dintre principiile explicate amănunţit în carte.

Atent la detalii, dr. Valentin Nădăşan îmbie la un optimism calculat, prin evaluarea lucrurilor mici care schimbă viaţa. Faţă în faţă cu stresul nu cheamă la o confruntare cu oglinda, în care cititorul să se vadă clar şi să-şi zâmbească (ne)ruşinat „ăsta sunt eu”, ci vine cu instrumente valoroase, testate şi eficiente împotriva factorilor stresori – de la măsuri simple, de bun-simţ, la sfaturi privind alegerile majore din viaţa unui om. La capătul unui studiu uşor de parcurs, cititorul va fi cu siguranţă dotat cu un arsenal bogat de contracarare a stresului.


i http://ec.europa.eu