Profesor la Yale: Percepţia prezentului şi viitorului, decisivă în stilul de viaţă

78

Popoarele a căror gramatică asociază prezentul cu viitorul tind să aibă o abordare orientată mai puternic spre viitor, potrivit unui studiu al profesorului de economie comportamentală Keith Chen de la universitatea americană Yale. Acesta a împărţit limbile lumii în două categorii în funcţie de cum este perceput conceptul timpului şi a concluzionat că gramatica unei limbi face legătura cu înclinaţia spre economisire şi sport a unui popor.

Studiul denumit „Efectele limbii asupra comportamentului economic: Dovezi din rate de economisire, comportamentul privind sănătatea şi activele la retragerea din activitate" a fost efectuat de Chen în nouă ţări – Belgia, Burkina Faso, Etiopia, Estonia, Congo, Nigeria, Malaezia, Singapore şi Elveţia. Acesta relevă că locuitorii ţărilor în care limba naţională face clar diferenţa între prezent şi viitor, au tendinţe mai slabe de economisire şi o preocupare mai redusă faţă de sănătate. În rândul acestor limbi se află româna, bulgara, ceha, engleza, franceza, greaca, maghiara, italiana, poloneza, rusa, sârba, slovaca, spaniola, turca, ucraineana şi ebraica. se aarată în studiu.

La polul opus se află limbile în care diferenţa prezent-viitor nu apare clar şi depinde de interpretarea din context. Printre acestea se află o serie de limbi din Europa, precum daneza, olandeza, germana, finlandeza, flamanda, islandeza şi norvegiana, dar şi din Asia (cantonez, mandarina, indoneziana şi japoneza) şi Africa (Swahili).

În mod concret, popoarele unde distincţia dintre prezent şi viitor nu este evidentă economisesc probabil cu 39% mai mult până la sfârşitul vieţii, în timp ce pe parcursul unui an există o probabilitate cu aproape o trime mai mare să pună bani deoparte. De asemenea, vorbitorii care folosec forme de prezent în referirile la viitor au o probabilitate cu 24% mai redusă să fumeze şi cu 13% mai mică să fie obezi, în timp ce şansele să fie activi fizic sunt cu 29% mai ridicate, afirmă economistul. 

Cercetarea profesorului de la Yale a stârnit critici în rândul economiştilor şi lingviştilor. Aceştia afirmă că influenţa gramaticii unei limbi asupra modului în care utilizatorii acesteia percep lumea este redusă şi că există un număr de motive culturale, sociale sau economice pentru care vorbitorii diferitelor limbi se comportă diferit, arată BBC Business Daily.