În penitenciarul Bastøy din Norvegia, deţinuţii, unii dintre ei criminali și violatori, trăiesc în condiţii numite de critici „luxoase". Cu toate acestea, închisoarea de pe insula cu același nume are de departe cea mai mică rată de recidivă din Europa, conform The Guardian.

Închisoarea Bastøy este un loc în care cei 115 deţinuţi sunt trataţi într-un mod care sfidează orice tipare. Primul indiciu poate fi remarcat încă de la bordul feribotului care asigură transportul către insula situată la câţiva kilometri de fiordul Oslo. Căpitanul feribotului este Petter, un deţinut condamnat la 14 ani de închisoare pentru trafic de droguri. „Aici ni se oferă încredere și responsabilităţi”, afirmă el. „Ne tratează ca pe niște adulţi.”

Erwin James, jurnalist al publicaţiei The Guardian, el însuși un fost deţinut, condamnat pe viaţă pentru crimă și eliberat în 2004 după 20 de ani de închisoare, povestește cum și-a petrecut primii 8 ani de încarcerare într-o celulă cu un pat, un scaun, o masă și o găleată pe post de toaletă. „La vremea respectivă, mă angrenam mereu în lupte interne și eram mereu martorul a numeroase acte de violenţă. Câteva sute de deţinuţi s-au sinucis și mulţi au fost uciși.” Cu toate acestea, adaugă el, „refrenul cântat de presă era că noi trăiam într-o «tabără de vacanţă»”. Când au fost instalate toalete în celulă, iar câţiva ani mai târziu televizoarele, titlurile cu „închisoare de lux” au început să se înmulţească.

În esenţă, criticile presei erau centrate în jurul ratei uriașe de recidivă din rândul deţinuţilor eliberaţi. În 2007, spre exemplu, 14 închisori din Anglia și Ţara Galilor aveau rate de recidivă care depășeau 70%. Ţinând cont de faptul că întreţinerea unui singur deţinut însemna 40.000 de lire pe an, reieșea că sistemul de penitenciare însemna nu doar o investiţie uriașă în eșec, ci și o lipsă de consideraţie pentru potenţialele victime ale deţinuţilor eliberaţi.

În mod paradoxal, deși face obiectul multor critici privind gradul de libertate acordat deţinuţilor, închisoarea Bastøy excelează tocmai la cel mai important punct al controverselor legate de penitenciare, și anume rata de recidivă, având în vedere că aceasta nu depășește 16%, ceea ce reprezintă, de departe, cea mai mică rată din Europa.

Ce face această închisoare atât de specială și eficientă, în același timp?

Închisoarea Bastøy este situată pe o insulă care are o suprafaţă un pic mai mare de un kilometru pătrat. Administraţia e compusă din 70 de membri, dintre care 35 de gardieni. Deţinuţii locuiesc în case speciale, care pot găzdui până la șase persoane. Fiecare are propria cameră, iar bucătăria și celelalte facilităţi sunt la comun, ceea ce îi obișnuiește pe deţinuţi cu traiul împreună într-un mod civilizat, așa cum se va întâmpla și în viaţa de după eliberare.

Cantina asigură o singură masă pe zi, restul cade în responsabilitatea deţinuţilor. Toţi lucrează și câștigă echivalentul a 6 lire pe zi; în plus, primesc o sumă lunară de 70 de lire special pentru hrană, cu care își pot cumpăra produse cu care să-și pregătească micul dejun și cina de la mini-marketul bine aprovizionat de pe insulă.

Toţi deţinuţii sunt obligaţi să muncească zilnic și pot alege între o varietate de slujbe disponibile, precum păstoritul oilor și vacilor, îngrijirea cailor care asigură transportul cu căruţe pe insulă, cultivarea de fructe și legume, asigurarea curăţeniei, munca în atelierul de reparaţie a bicicletelor (mulţi deţinuţi au bicicleta lor, cumpărată din bani proprii), serviciul de curăţătorie a hainelor sau munca în atelierul de tâmplărie. Deţinuţii își pot suna familia și prietenii de la niște cabine telefonice disponibile. De asemenea, o clădire specială este disponibilă pentru vizite săptămânale, unde sunt puse la dispoziţie camere în care sunt permise relaţiile conjugale.

Deţinuţii din Norvegia, indiferent de motivul condamnării, pot aplica pentru un transfer la Bastøy când mai au maximum cinci ani de ispășit din pedeapsa lor, cu condiţia să-și exprime hotărârea de a trăi o viaţă lipsită de criminalitate după eliberare.

Unii critici consideră asemenea condiţii drept controversate, pentru că înţelegerea obișnuită a conceptului de închisoare presupune că ea trebuie să fie neapărat un loc al deprivării și căinţei mai degrabă decât al confortului.

Dar filosofia din spatele sistemului de la Bastøy este complet revoluţionar, văzând închisoarea mai degrabă ca pe o „arenă” a dezvoltării responsabilităţii. Directorul închisorii, Arne Nilsen, explică: „În penitenciarele închise, îi ţinem pe deţinuţi încuiaţi pentru câţiva ani, iar apoi le dăm drumul, după o lungă perioadă în care n-au exercitat nici o responsabilitate, pentru că n-au trebuit nici să muncească, nici să-și asigure sau să-și prepare hrana. (…) Dacă-i tratăm pe oameni ca pe animale când sunt în închisoare, cel mai probabil că se vor comporta ca niște animale când vor ieși. Aici, noi tratăm deţinuţii ca pe fiinţe umane”.

O filozofie care dă rezultate

Cu o ușoară notă de frustrare, Nilsen neagă faptul că Bastøy ar putea fi privită ca „o tabără de vacanţă”. „Nu poţi schimba oamenii cu forţa”, afirmă Nilsen. „Victima știe că agresorul e în închisoare și consideră că s-a făcut dreptate (…) Eu acord deţinuţilor respect; în felul acesta, îi învăţăm să-i respecte pe alţii. Dar îi monitorizăm încontinuu. E foarte important ca atunci când sunt eliberaţi, șansele de a recidiva să fie minime. Asta înseamnă cu adevărat dreptate pentru societate”, adaugă el.

Rezultatele unei astfel de abordări nu s-au lăsat așteptate. Rata de recidivă de doar 16% a celor eliberaţi de la Bastøy vorbește de la sine. Iar respectul arătat deţinuţilor joacă un rol-cheie în această ecuaţie.

Rutchie, o femeie gardian, spune: „Sunt foarte mândră că pot lucra ca gardian aici, iar familia mea e, de asemenea, mândră de mine.” Ea spune că a trecut prin trei ani de pregătire pentru a putea fi gardian în Norvegia, și nu înţelege cum în alte ţări, precum Marea Britanie, un curs similar poate dura chiar și numai șase săptămâni. „Sunt atâtea lucruri de învăţat despre oamenii care vin în închisori! Trebuie să înţelegem cum ajung să aibă comportamente deviante, pentru a putea să-i ajutăm să se schimbe. Eu încă învăţ acest lucru”, a adăugat ea.

Orice instituţie penală, susţine Erwin James, fostul deţinut și actualul jurnalist The Guardian, ar trebui să fie concepută în așa fel încât să aducă vindecare, mai degrabă decât răni suplimentare, și speranţă în locul disperării. După cum sublinia Nilsen, dreptatea pentru societate cere ca oamenii eliberaţi din închisori să fie cât mai puţin înclinaţi să mai facă rău altora și cât mai bine pregătiţi să trăiască o viaţă responsabilă.

Închisoarea Bastøy ar putea să pară excentrică într-o lume în care este considerat normal ca deţinuţii să fie deprivaţi, agresaţi și umiliţi. Însă rezultatele uimitoare înregistrate de închisoarea din Norvegia, în care deţinuţii sunt trataţi ca niște persoane responsabile, care merită respect pentru simplul fapt că sunt oameni, dovedesc cu prisosinţă că o asemenea instituţie ar trebui să constituie un model, nu o excepţie.

Foto: wikimedia