Vârsta de 20 de ani nu este un deceniu numai bun de copilărit, chiar dacă azi tinerii își încep cariera mai târziu, se căsătoresc mai târziu și fac copii mai târziu, susţine Meg Jay într-o prezentare TED intitulată „De ce 30 nu este noul 20".

Narcisiști, leneși și profitori. Așa sunt tinerii de 20 și ceva de ani, dacă e să ne luăm după spusele sociologilor. Și nu doar că tinerii nu par dispuși să renunţe ușor la copilărie, ci întreaga societate pare să consimtă tacit la prelungirea adolescenţei până la 30 de ani. Consecinţele, avertizează unii psihologi, nu sunt însă la fel de popularizate ca acest „dolce far’ niente”. Jay aduce argumente solide pentru a trezi generaţia tânără la conștientizarea faptului că tocmai vârsta pe care mulţi o irosesc pur și simplu pierzând timpul este o perioadă decisivă pentru restul vieţii lor.

Știm că 80% din momentele definitorii pentru viaţă se întâmplă până la 35 de ani. Asta înseamnă că 8 din 10 decizii, experienţe și momente ‘Aha!’ care-ţi definesc viaţa se vor fi întâmplat până la 35 de ani,

spune Jay în prezentarea ei

și continuă: „Știm că creierul are al doilea și ultimul puseu de creștere pe la 20 de ani și se pregătește pentru viaţa de adult, ceea ce înseamnă că dacă vrei să schimbi ceva în viaţa ta, acum e momentul s-o faci.” Știm că personalitatea se schimbă mai mult pe la 20 de ani decât în oricare altă perioadă a vieţii și că fertilitatea unei femei e la cote maxime la 28 de ani, iar lucrurile se complică după 35 de ani. Deci, la 20 de ani e timpul să te educi cu privire la corpul tău și la opţiunile pe care le ai”, rezumă Jay.

Americanii au inventat și popularizat un termen care descrie statutul tinerilor de 20 de ani de azi: kidult – nici puști, nici adult. Însă consecinţele acestei atitudini de complacere într-o „vacanţă” de la viaţă, de un deceniu, nu sunt la fel de populare.

„Mizele sunt foarte mari”, avertizează psihologul. „Dacă lași multe de făcut la 30 de ani, vei avea o presiune enormă să începi rapid o carieră, să alegi un oraș, un partener și să faci doi-trei copii într-un timp mult mai scurt. Multe din acestea sunt incompatibile unele cu altele. După cum încep să arate studiile, sunt mai dificile și mai stresante toate deodată la 30 de ani.”

Însă Jay nu se oprește doar la a radiografia situaţia și a o cataloga drept periculoasă. Ea oferă trei modalităţi prin care poate fi depășit acest impas de la sfertul vieţii.

Investiţia în capitalul de identitate: găsește ceva care să ofere valoare persoanei tale. Fă o investiţie pentru a deveni persoana care vrei să devii. „Acum e momentul pentru slujba care cere să călătorești prin ţară, pentru stagiul la o firmă sau businessul pe care vrei să-l încerci. Nu scot din discuţie explorarea specifică vârstei, ci pe cea care n-ar trebui să conteze, care, apropo, nu este explorare. Este procrastinare.”

Valorificarea relaţiilor: nu te asocia doar cu oamenii care gândesc exact ca tine, pentru că în felul acesta te vei limita. Lucrurile noi vin de la relaţii îndepărtate, de la prietenii prietenilor prietenilor noștri. Jumătate din cei de douăzeci de ani sunt șomeri sau subcalificaţi. Dar jumătate nu sunt, iar relaţiile îndepărtate te ajută să faci parte din acest grup. Jumătate din joburile noi nu sunt postate, așa că luând legătura cu șeful vecinului tău poţi căpăta acel job nepublicat. Nu e trișare. E vorba de știinţa propagării informaţiei.

Planificarea familiei: Cel mai bun moment să lucrezi la căsnicia ta este înainte să o ai, ceea ce înseamnă să iei dragostea la fel de serios ca munca. Să-ţi alegi familia înseamnă să alegi conștient pe cine vrei și ce vrei, și nu să faci relaţia să meargă sau să-ţi omori timpul cu cine se nimerește să te aleagă pe tine.

Urgenţa acţiunii o dă miza ei, spune Jay: „Nu fi definit de ceea ce n-ai știut sau n-ai făcut. Tu îţi decizi viaţa chiar acum.”

Foto: captură YouTube