Tragedia din distracţie

300

Mai mulţi adolescenţi au privit îngroziţi în timp ce prietenul lor, în vârstă de doar 17 ani, ardea ca o torţă, electrocutat de cablurile de înaltă tensiune din Gara Băneasa (București). Nu voise decât să facă o poză.

„A luat foc și a explodat”, a povestit șocat un prieten al victimei. Tânărul se suise pe un vagon de marfă pentru a face fotografii și s-a electrocutat în timp ce încerca să sară de pe garnitură. Colegii de școală care îl însoţiseră au privit neputincioși cum trupul adolescentului era străbătut de 27.000 de volţi. Clienţii unui restaurant din apropiere au fost primii care au sunat la 112. Dar nimeni nu l-a mai putut ajuta. Apropiaţii familiei spun că adolescentul mai avea alţi doi fraţi care au murit tot la vârste fragede și tot în urma unor accidente.

Cu doar o săptămână în urmă, alţi doi copii s-au electrocutat după ce au urcat pe vagoane de tren. Micuţii de 10 și 11 ani, din judeţul Caraș-Severin, au supravieţuit electrocutării însă au arsuri grave, unul pe 70% din suprafaţa corpului, iar cel de-al doilea pe 15% din suprafaţa corpului. Aceeași imprudenţă a comis-o și un adolescent de 14 ani din Iași, care se zbate între viaţă și moarte la un spital din capitală.

Autorităţile îi sfătuiesc pe părinţi să își monitorizeze atent copii în afara programului școlar. Însă nu s-au oprit aici. Un spot publicitar al Romtelecom, în care Smiley şi Pavel Bartoş merg pe un tren aflat în mişcare, a fost interzis de la difuzare. Decizia a fost luată de CNA, după ce Consiliul a fost informat de către Ministerul Afacerilor Interne că ar fi crescut numărul copiilor care s-au electrocutat încercând să imite imaginile din acest clip, relatează Mediafax.

„În pofida eforturilor care au inclus resurse umane şi logistice semnificative (inclusiv transportul de urgenţă cu aeronave specializate), am consemnat inclusiv decese, iar celelalte cazuri rămân traumatizate sau chiar mutilate pe viaţă”, se arăta în adresa MAI, semnată de secretarul de stat Raed Arafat. Una dintre ipotezele care ar putea să explice acest fenomen îngrijorător este o posibilă influenţă a unui clip publicitar (…) în care două personaje care beneficiază de foarte multă simpatie în rândul copiilor şi adolescenţilor, Smiley şi Pavel Bartoş, realizează o serie de exhibiţii acrobatice urcaţi pe un tren în mişcare”, se mai precizează în adresă.

A doua zi, CNA-ul a analizat spotul intitulat „Acţiunea tare e molipsitoare” și a decis interzicerea difuzării lui în forma actuală, cu un singur vor împotrivă, din partea unui membru care a precizat că nu există niciun studiu care să certifice influenţa clipului asupra creșterii numărului de copii electrocutaţi.

Reprezentanţii Romtelecom au susţinut, la rândul lor, că spotul nu are nicio legătură cu accidentele produse. Potrivit acestora, „compania regretă situaţia victimelor accidentelor, întrucât pune mare preţ pe siguranţa copiilor — fapt demonstrat prin numeroase programe de responsabilitate socială defăşurate în această zonă, dar consideră că nu există nicio legătură între spotul «Skateboarders» TVC şi această situaţie regretabilă”. Clipul este al doilea dintr-o serie care imită scene recurente în filmele de acţiune. Primul clip prezenta aceleași personaje sărind cu parașuta de pe o clădire înaltă.

Chiar dacă nu a fost dovedită o influenţă directă a clipului video în tragediile recente, lipsa dovezilor nu anulează posibilitatea ca acest tip de prezentare pozitivă a unei situaţii periculoase să contribuie la creșterea popularităţii sporturilor extreme.

Psihologii nu au descifrat încă schema motivaţională a factorilor care îi determină pe tineri să practice sporturi extreme. Însă una dintre primele teme care a reieșit în urma cercetărilor empirice a fost aceea că producţiile media pot extinde semnificaţia experienţei extreme. Cu alte cuvinte, a simţi tu însuţi pericolul este o experienţă (pe care unii o caută ca pe un beneficiu în sine). Însă a transforma experienţa într-o poveste de spus altora, prin intermediul tehnologiei, face ca aceasta să capete și mai mult sens și să fie mai de dorit.

Desigur că sunt mulţi și diverși factorii care influenţează comportamentul adolescenţilor. Însă un motiv pentru care imaginile de la TV reușesc să îi influenţeze pe tineri reușește să îi influenţeze și pe adulţi: oamenii sunt setaţi să înveţe prin imitare. Acest sistem de învăţare este facilitat de un anumit tip de celule din creier care imită acţiunile sau emoţiile altora, numite neuroni-oglindă. De fiecare dată când vedem pe cineva făcând o acţiune, neuronii din creierul nostru care sunt folosiţi pentru aceeaşi acţiune se activează ca şi cum am repeta, fizic, acţiunea respectivă. Deşi aceste celule ne ajută în procesul de învăţare şi de înţelegere, ele pot copia şi comportamente sau atitudini care ne sunt nocive, cum ar fi, de pildă, stresul. Atunci când privim imagini cu oameni care practică sporturi extreme, empatizăm cu ei și, dacă senzaţia respectivă găsește un „cârlig” în arborele nostru emoţional, atunci vom fi mai înclinaţi să ne dorim să practicăm acel sport.

De la înclinaţie la acţiune mai rămân însă suficienţi pași de parcurs. Pe un adult, filtrul responsabilităţii ar putea fi unul dintre acești pași. Înainte să treacă la fapte, adultul evaluează dacă riscul pe care îl comportă acţiunea merită într-adevăr efortul. Lipsa de experienţă a celor tineri îi sabotează la acest capitol. A devenit o marcă a adolescenţei faptul că este o vârstă a deciziilor necugetate. Tocmai de aceea se simte nevoia unei intervenţii a părinţilor sau a unor persoane mature care să urmărească interesul adolescentului. Când această intervenţie nu este suficient de influentă sau influenţează într-o direcţie greșită, atunci pot avea loc tragedii.