Când te rănești cu propriile cuvinte

1021

O singură voce are forţa de a te descuraja și de a te împiedica să îţi atingi potenţialul sau măcar să îţi acorzi șansa de a încerca să îţi îndeplinești visurile. Iar această voce critică vine chiar din interiorul tău.

Atunci când primește un proiect important sau reușește să obţină un loc de muncă bun, autocriticul va spune în sinea lui că undeva la mijloc există o greșeală. Înainte de a le povesti prietenilor despre ultimele evenimente importante din viaţa lui, vocea interioară îi va șopti că nimănui nu-i pasă de aceste detalii.

Când e lipsită de constructivitate, autocritica poate înrăutăţi întreaga situaţie, poate diminua motivaţia, stima de sine și duce chiar la experimentarea tulburărilor psihice, precum depresia sau anxietatea.

În urma unui experiment, specialiștii de la Spitalul General Evreiesc din Montreal au observat că persoanele care nu sufereau de depresie, dar se criticau aspru au avut un pericol crescut de a dezvolta în următorii patru ani această tulburare psihică, dar și de a fi implicaţi în relaţii problematice, scrie Walt Street Journal. În alte situaţii, autocritica îl poate determina pe individ să se automutileze psihic. De asemenea, practica poate conduce la apariţia tulburărilor de alimentaţie sau chiar la dismorfofobie, o afecţiune care determină persoana să devină extrem de preocupată de un anumit defect perceput al corpului său. În plus, în cadrul unei alte cercetări, experţii de la Universităţile Massachussetts Dartmouth și McGill au observat că autocritica îl poate împiedica pe individ să meargă pe calea spre împlinirea propriilor obiective și, totodată, îl poate determina să procrastineze.

Pentru unele persoane, metoda autocriticii se poate dovedi a fi de mare ajutor. În loc să fie descurajaţi de cuvintele critice, individizii pot prinde curajul și forţa necesare pentru a-și depăși condiţia, neajunsurile și pentru a-și transforma slăbiciunile în plusuri. Cu toate acestea, așa cum a observat și psihologul Daniel F. Seidman, de la Centrul Medical al Universităţii Columbia, există de asemenea cazuri în care „oamenii pot reuși multe, dar sunt complet nefericiţi cu asta”, citează Wall Street Journal.

Întoarce autocritica în favoarea ta

Dacă te-ai analizat și ai recunoscut vocea interioară care te împiedică să te împlinești la adevăratul tău potenţial, este necesar să înveţi să o „controlezi” și să o transformi într-o sursă de critică constructivă.

În primul rând, este esenţial să te convingi dacă vorbele dureroase pe care ţi le spui în gând sunt adevărate. De exemplu, dr. psiholog Katherine Muller, de la Centrul Medical Montefiore, îi supune pe pacienţii care se confruntă cu această problemă unui mic exerciţiu. Ea îi roagă să își închipuie cum ar arăta o persoană ce poate fi descrisă prin termenii cu care se autocritică.

De asemenea, e important să îţi analizezi propriile obiective atunci când vocea lăuntrică îţi șoptește că nu ești capabil să realizezi ce ţi-ai propus. Aspiraţiile trebuie să păstreze o notă realistă, iar apariţia eșecurilor trebuie luată în calcul. Greșelile pe care le faci pot declanșa autocritica și îţi pot deteriora stima de sine și încrederea în forţele proprii. Schimbarea perspectivei asupra eșecurilor poate fi benefică în acest sens. De aceea este important să conștientizezi faptul că acestea pot ascunde oportunităţi importante și nu sunt neapărat un capăt de drum.

Autocritica trebuie apoi modelată astfel încât ea să fie concentrată asupra acelor comportamente concrete ce pot fi schimbate, scrie Juliana Breines, candidat la doctorat în cadrul Universităţii din California, Berkley. Critica trebuie să conţină atât o explicaţie a problemei, cât și o metodă de soluţionare a acesteia. Astfel, în loc să te critici dur pentru că te-ai îngrășat, poţi să observi că stilul alimentar din ultimele zile nu a fost unul potrivit pentru menţinerea greutăţii ideale și, totodată, să îţi iei angajamentul de a mânca mai sănătos, dar și de a face mai mult sport. Astfel, vei fi mai blând cu tine însuţi și vei evita judecăţile aspre și autocondamnarea.

Nu în ultimul rând, „împacă-te” cu tine însuţi și învaţă să fii fericit cu propria persoană. Acceptarea sinelui joacă un rol esenţial în distrugerea autocriticii negative și a vocii interioare care te descurajează la fiecare pas. Conștientizarea și îmbrăţișarea a tot ceea ce te reprezintă, cu toate calităţile și defectele tale, nu este o cale către automulţumire și mediocritate, ci o metodă de cunoaștere a sinelui. Iar astfel, îţi deschizi noi oportunităţi de a umple golurile percepute și de a-ţi îmbunătăţi punctele forte.