Ce au prietenii din viaţa reală și nu au cei de pe Facebook

492

Astăzi avem posibilitatea de a păstra legăturile cu ceilalţi folosind multitudinea de unelte social media, dar aceste reţele de socializare micşorează timpul pe care îl petrecem în compania celorlalţi în mediul real. Comoditatea, rapiditatea şi accesibilitatea le fac extrem de atractive, uneori chiar mai atractive decât discuţiile faţă în faţă. Legăturile profunde, însă, au la bază mai mult decât o simplă împărtăşire a unui status sau a unei fotografii. Ele se construiesc pe baza experienţelor comune, a apropierii, a prezenţei.

Avansul tehnologic ne permite să transformăm scrisorile în mesaje SMS, e-mailuri sau sesiuni de chat pe reţelele sociale. Uneori însă, chiar şi conversaţiile faţă în faţă ajung să devină rânduri scrise într-o fereastră de messenger. De ce am mai ieşi cu un prieten în oraş pentru a mai afla cum o duce, când putem să îi trimitem un simplu mesaj pe Facebook?

Chiar şi relaţiile la distanţă au de suferit din cauza încercării de a păstra legătura doar prin mijloacele tehnologice, notează Elite Day. Deşi reţelele sociale sunt construite tocmai pentru a ne apropia de ceilalţi, de a ne ajuta să stabilim legături, ele nu satisfac per total nevoile noastre sociale şi nu reprezintă un înlocuitor pentru prezenţa fizică a cuiva. Nu este vorba numai de nevoia satisfacerii dorinţelor sexuale în cazul cuplurilor aflate la distanţă, ci şi de exact această nevoie a prezenţei, a proximităţii imediate a celuilalt. Mijloacele tehnologice ne privează de experienţa personală, intimă a conexiunilor sociale: de la modul în care celălalt se mişcă, gesticulează, păstrează contactul vizual (toate elementele limbajului trupului) şi până la modul în care pronunţă cuvintele sau foloseşte anumite tonalităţi ale vocii, pauzele – toate „vorbesc” (nonverbal) despre noi, despre stările noastre interioare şi contribuie la înrădăcinarea tot mai profundă a legăturilor sociale.

Un infografic realizat de Maps of The World dezvăluia cum 41% dintre oameni preferă să îşi petreacă timpul în lumea virtuală, în loc să iasă cu prietenii. Alte statistici arată tendinţe îngrijorătoare când vine vorba de modul în care internetul şi reţelele de socializare ne transformă în persoane anti-sociale. The Sun nota că aproximativ 23% din britanici intră pe Twitter de peste 10 ori pe zi, iar mai mult de jumătate dintre respondenţi îşi verifică conturile de pe reţelele sociale în timpul cinei.

Deşi, se pare, suntem extrem de „conectaţi” şi putem păstra cu uşurinţă legăturile cu persoanele dragi şi cu prietenii chiar dacă ne aflăm la sute de mii de kilometri distanţă, noile tehnologii ne transformă în fiinţe din ce în ce mai puţin sociabile. Psihologul american şi profesor la Institutul Tehnologic din Massachusetts (MIT) Sherry Turkle, autoarea cărţii Alone Together: Why we expect more from technology and less from each other (Singuri Împreună: De ce avem mai multe aşteptări de la tehnologie şi mai puţine de la ceilalţi) scria într-un articol pentru NY Times cum „am sacrificat conversaţia pentru simpla conectare”.

Ea subliniază importanţa uneltelor social media precum e-mailul sau reţelele Twitter şi Facebook în relaţiile cu prietenii sau chiar în cele romantice, dar ea atrage atenţia asupra unui aspect important: activităţile online pe aceste reţele nu sunt un substitut pentru comunicarea în viaţa reală, faţă în faţă. De ce? Aşa cum explică Turkle, relaţionarea online nu ajută la cunoaşterea şi înţelegerea profundă a celuilalt. O conversaţie virtuală nu are ton, nu are nuanţă, lucru care o face uşor distantă sau rece. Mai mult, discuţiile online se bazează pe promptitudine, pe dorinţa de a primi replica instant, motiv pentru care există riscul de a duce subiectele şi întrebările conversaţionale spre o abordare mult mai simplistă şi mai puţin profundă. Iar tendinţa de a gândi tot mai simplist poate fi şi un efect al întrebării simple ce apare în căsuţa de update a statusului pe Facebook: „What’s on your mind?” (La ce te gândeşti?). Probabil mintea îţi zboară către zone profunde, dar nu le poţi împărtăşi pe „peretele” Facebook. Sunt gânduri mult prea persoale pe care nu ai încredere să le dezvălui sutelor de prieteni din reţea.

Într-o conferinţă TED Talk, Turkle aducea în discuţie această problemă a vieţii virtuale, în care avem posibilitatea de a ne proiecta imaginea despre sine exact aşa cum ne dorim, notează Mashable. Paragrafele din e-mail pot fi şterse ori cosmetizate, un status poate fi editat, o poză retuşată. În schimb, conversaţiile din viaţa reală sunt mai greu de controlat, cuvintele nu pot fi retrase, şterse cu tasta Delete a niciunei tastaturi. Odată rostite cuvintele, acestea rămân spuse.

În acelaşi timp, o discuţie faţă în faţă ne deschide orizontul spre mai multe unghiuri şi ne poate ajuta să învăţăm să stăpânim arta conversaţiei, reiese din articolul scris de Sherry Turkle pentru NY Times. Ne învaţă, de asemenea, să avem răbdare. Ne ajută să ne cunoaştem între noi ca persoane, să ne descoperim, să ne atingem, să observăm gesturi şi mimică, să înţelegem nuanţele prin analiza paralimbajului celuilalt.

Reţelele sociale ne pot ajuta să păstrăm legăturile cu ceilalţi. Totuși ele nu trebuie privite ca un înlocuitor al conversaţiilor din viaţa reală. Relaţiile profunde, atât cele de prietenie, cât şi cele cu familia sau cu partenerul de viaţă, trebuie consolidate în plan real. De aceea, este extrem de important să îţi aloci câteva momente în care să te deconectezi total de lumea virtuală şi să îţi petreci timp alături de cei care contează pentru tine, chiar dacă uneori ţi se pare că a trimite un mesaj pe telefon este mult mai comod şi mai convenabil decât a parcurge drumul până la casa celui mai bun prieten pentru o plimbare.