Astăzi avem posibilitatea de a păstra legăturile cu ceilalÅ£i folosind multitudinea de unelte social media, dar aceste reÅ£ele de socializare micÅŸorează timpul pe care îl petrecem în compania celorlalÅ£i în mediul real. Comoditatea, rapiditatea ÅŸi accesibilitatea le fac extrem de atractive, uneori chiar mai atractive decât discuÅ£iile faţă în faţă. Legăturile profunde, însă, au la bază mai mult decât o simplă împărtăşire a unui status sau a unei fotografii. Ele se construiesc pe baza experienÅ£elor comune, a apropierii, a prezenÅ£ei.

Avansul tehnologic ne permite să transformăm scrisorile în mesaje SMS, e-mailuri sau sesiuni de chat pe reţelele sociale. Uneori însă, chiar şi conversaţiile faţă în faţă ajung să devină rânduri scrise într-o fereastră de messenger. De ce am mai ieşi cu un prieten în oraş pentru a mai afla cum o duce, când putem să îi trimitem un simplu mesaj pe Facebook?

Chiar ÅŸi relaÅ£iile la distanţă au de suferit din cauza încercării de a păstra legătura doar prin mijloacele tehnologice, notează Elite Day. DeÅŸi reÅ£elele sociale sunt construite tocmai pentru a ne apropia de ceilalÅ£i, de a ne ajuta să stabilim legături, ele nu satisfac per total nevoile noastre sociale ÅŸi nu reprezintă un înlocuitor pentru prezenÅ£a fizică a cuiva. Nu este vorba numai de nevoia satisfacerii dorinÅ£elor sexuale în cazul cuplurilor aflate la distanţă, ci ÅŸi de exact această nevoie a prezenÅ£ei, a proximităţii imediate a celuilalt. Mijloacele tehnologice ne privează de experienÅ£a personală, intimă a conexiunilor sociale: de la modul în care celălalt se miÅŸcă, gesticulează, păstrează contactul vizual (toate elementele limbajului trupului) ÅŸi până la modul în care pronunţă cuvintele sau foloseÅŸte anumite tonalităţi ale vocii, pauzele – toate „vorbesc” (nonverbal) despre noi, despre stările noastre interioare ÅŸi contribuie la înrădăcinarea tot mai profundă a legăturilor sociale.

Un infografic realizat de Maps of The World dezvăluia cum 41% dintre oameni preferă să îşi petreacă timpul în lumea virtuală, în loc să iasă cu prietenii. Alte statistici arată tendinţe îngrijorătoare când vine vorba de modul în care internetul şi reţelele de socializare ne transformă în persoane anti-sociale. The Sun nota că aproximativ 23% din britanici intră pe Twitter de peste 10 ori pe zi, iar mai mult de jumătate dintre respondenţi îşi verifică conturile de pe reţelele sociale în timpul cinei.

DeÅŸi, se pare, suntem extrem de „conectaÅ£i” ÅŸi putem păstra cu uÅŸurinţă legăturile cu persoanele dragi ÅŸi cu prietenii chiar dacă ne aflăm la sute de mii de kilometri distanţă, noile tehnologii ne transformă în fiinÅ£e din ce în ce mai puÅ£in sociabile. Psihologul american ÅŸi profesor la Institutul Tehnologic din Massachusetts (MIT) Sherry Turkle, autoarea cărÅ£ii Alone Together: Why we expect more from technology and less from each other (Singuri ÃŽmpreună: De ce avem mai multe aÅŸteptări de la tehnologie ÅŸi mai puÅ£ine de la ceilalÅ£i) scria într-un articol pentru NY Times cum „am sacrificat conversaÅ£ia pentru simpla conectare”.

Ea subliniază importanÅ£a uneltelor social media precum e-mailul sau reÅ£elele Twitter ÅŸi Facebook în relaÅ£iile cu prietenii sau chiar în cele romantice, dar ea atrage atenÅ£ia asupra unui aspect important: activităţile online pe aceste reÅ£ele nu sunt un substitut pentru comunicarea în viaÅ£a reală, faţă în faţă. De ce? AÅŸa cum explică Turkle, relaÅ£ionarea online nu ajută la cunoaÅŸterea ÅŸi înÅ£elegerea profundă a celuilalt. O conversaÅ£ie virtuală nu are ton, nu are nuanţă, lucru care o face uÅŸor distantă sau rece. Mai mult, discuÅ£iile online se bazează pe promptitudine, pe dorinÅ£a de a primi replica instant, motiv pentru care există riscul de a duce subiectele ÅŸi întrebările conversaÅ£ionale spre o abordare mult mai simplistă ÅŸi mai puÅ£in profundă. Iar tendinÅ£a de a gândi tot mai simplist poate fi ÅŸi un efect al întrebării simple ce apare în căsuÅ£a de update a statusului pe Facebook: „What’s on your mind?” (La ce te gândeÅŸti?). Probabil mintea îţi zboară către zone profunde, dar nu le poÅ£i împărtăşi pe „peretele” Facebook. Sunt gânduri mult prea persoale pe care nu ai încredere să le dezvălui sutelor de prieteni din reÅ£ea.

Într-o conferinţă TED Talk, Turkle aducea în discuţie această problemă a vieţii virtuale, în care avem posibilitatea de a ne proiecta imaginea despre sine exact aşa cum ne dorim, notează Mashable. Paragrafele din e-mail pot fi şterse ori cosmetizate, un status poate fi editat, o poză retuşată. În schimb, conversaţiile din viaţa reală sunt mai greu de controlat, cuvintele nu pot fi retrase, şterse cu tasta Delete a niciunei tastaturi. Odată rostite cuvintele, acestea rămân spuse.

În acelaşi timp, o discuţie faţă în faţă ne deschide orizontul spre mai multe unghiuri şi ne poate ajuta să învăţăm să stăpânim arta conversaţiei, reiese din articolul scris de Sherry Turkle pentru NY Times. Ne învaţă, de asemenea, să avem răbdare. Ne ajută să ne cunoaştem între noi ca persoane, să ne descoperim, să ne atingem, să observăm gesturi şi mimică, să înţelegem nuanţele prin analiza paralimbajului celuilalt.

Reţelele sociale ne pot ajuta să păstrăm legăturile cu ceilalţi. Totuși ele nu trebuie privite ca un înlocuitor al conversaţiilor din viaţa reală. Relaţiile profunde, atât cele de prietenie, cât şi cele cu familia sau cu partenerul de viaţă, trebuie consolidate în plan real. De aceea, este extrem de important să îţi aloci câteva momente în care să te deconectezi total de lumea virtuală şi să îţi petreci timp alături de cei care contează pentru tine, chiar dacă uneori ţi se pare că a trimite un mesaj pe telefon este mult mai comod şi mai convenabil decât a parcurge drumul până la casa celui mai bun prieten pentru o plimbare.