Religii în criză, invitate „să-și dea mâna” pentru a salva Europa

31

Cu popularitatea afectată din cauza crizei economice, UE este în căutarea unui plan de salvare. „Autorităţi religioase, ajutaţi-ne cu contribuţiile voastre sociale și spirituale, pentru a redescoperi fascinaţia viitorului și a reconstrui puterea sufletului nostru european", a pledat Herman Van Rompuy, catolic devotat, la întâlnirea anuală a liderilor europeni cu reprezentanţii cultelor religioase, informează Globalpost. Au, însă, religiile capacitatea să soluţioneze mai întâi propria lor criză?

Nu este prima oară când președintele Consiliului European se pronunţă asupra rolului pe care îl poate juca religia în salvarea Europei, precizând la o altă întâlnire cu lideri religioși că: „nimeni nu are monopol asupra marilor valorilor umane care dau sens vieţii și societăţilor noastre. Dar fără acest resort și fără această direcţie, totul s-ar putea prăbuși. Trebuie să fim conștienţi de acest lucru", informează site-ul Parlamentului European.

Criza din Europa are implicaţii nu doar de ordin economic, au convenit vorbitorii de la reuniune. Cetăţenii dezamăgiţi pun sub semnul întrebării valorile integrării europene. „Noi toţi am vorbit despre o criză care este mult mai profundă decât ceea ce vedem în termeni monetari și economici, există o criză în societatea noastră", a spus Mitropolitul Emmanuel Adamakis, lider al Bisericii Ortodoxe grecești din Franţa.

Criza economică vs. Criza religioasă

Problema pentru mulţi dintre liderii spirituali constă în faptul că Europa trece nu doar prin criză economică, ci și printr-o criză de identitate religioasă. În mai multe ţări, frecventarea bisericii a scăzut în ultimele decenii. Doar 51% din cetăţeni din 27 de naţiuni ale UE au declarat că mai cred în Dumnezeu, conform unui studiu efectuat în 2010, informează Christian Post.

În Suedia, Estonia și Republica Cehă frecvenţa bisericii a scăzut sub 20%, deși majoritatea declară că crede în existenţa „unei forme de spirit sau a unei forţe de viaţă". În schimb, 40% dintre francezi declară că nu cred nici în Dumnezeu, nici în spirit, împreună cu 30% dintre olandezi, 27% dintre germani și 25% dintre britanici. Chiar și în cele mai devotate ţări catolice din sudul Europei, credinţa este în derivă. Un sondaj relevă faptul că 70% dintre spanioli se descriu ca fiind catolici, însă doar 13,6 % practică credinţa, conform Catholic New Agency.

Nici România nu face excepţie de la acest trend descendent. Încrederea în Biserica Ortodoxă Română a atins nivelul cel mai scăzut din ultimii ani. Un sondaj realizat de INSCOP arată ca doar 69% dintre respondenţi au încredere în biserică, fiind pentru prima dată când procentul scade sub 70%. Un indicator important al religiozităţii arată faptul că frecvenţa săptămânală a bisericii este realizată de 22,5% dintre cei care se declară creștini ortodocși. Această scădere poate fi explicată și printr-o „schimbare generaţională, de un efect de laicizare care, din experienţa altor state, ştim că s-a întâmplat odată cu modernizarea şi care este destul de probabil să se întâmple şi în România", a afirmat Mirel Palada, director CCSB, citat de România Liberă. Nu de aceeași părere este și Patriarhia care a afirmat că „sondarea noastră se face în biserici, iar atâta timp cât bisericile sunt pline, astea sunt rezultatele", menţionează purtătorul de cuvânt pentru Hotnews.

Elementul surprinzător al vieţii religioase europene îl reprezintă creșterea Islamului. În momentul de faţă media europeană este de 3,8%, conform cifrelor publicate de către Centrul de Cercetare Pew, în decembrie. Un studiu anterior Pew a prezis că populaţia musulmană din 17 ţări din Europa de Vest ar urma să crească de la 4,5% în 2010 la 7,1% până în 2030, ca urmare a imigraţiei și a ratei mare de natalitate.

Optimismul se păstrează

În timp ce violenţa și tensiunile se accentuează, imamii, episcopii și rabinii ce s-au întâlnit la Bruxelles au accentuat elementul pozitiv al grupurilor religioase care colaborează pentru a depăși dificultăţile societăţii actuale. „În Europa există o tendinţă ca evrei, musulmani, creștini și alte religii să vină împreună, în special pentru serviciile sociale", a declarat Syed Ali Abbas, un reprezentant musulman șiit.

În ciuda previziunilor sumbre, Rudiger Noll, secretarul general al Consiliului Bisericilor Europene, percepe o notă optimistă în situaţia prezentă. El constată că există pretutindeni o situaţie de neîncredere faţă de tot ceea ce înseamnă instituţie. O asemenea percepţie afectează și viaţa religioasă. Însă, în opinia sa, „nu religiozitatea este în scădere", ci doar relaţia cu sistemul instituţional al Bisericii. „Aceasta este o provocare pentru biserici, deoarece trebuie să se deschidă la modernitate și să vorbească oamenilor în limbajul de astăzi, dacă ele vor ca descreșterea numerică să nu continue", conchide secretarul general.

Dincolo de optimism, rămâne o realitate faptul că religia se află în criză, contribuind ea însăși la situaţia de derivă generală în care se regăsesc instituţiile europene. Poate că înainte de a-și propune salvarea Europei, grupările religioase din Europa ar trebui să fie mai preocupate de a se salva pe ele însele. Altfel, trendul descendent are toate premisele să continue, iar „alianţa" cu mediul politic pentru salvare reciprocă poate că nu ar fi cea mai fericită opţiune.