Ce să faci ca să ai un copil ascultător

4438

Ce faci când copiii nu te mai ascultă? Ţipi la ei, îi ameninţi, îi pedepseşti? De câte ori metodele pe care le-ai adoptat au dat rezultate bune?

Dr. Jeffrey Bernstein, psiholog, consilier pe probleme de familie şi autor a unui număr de cărţi pe aceeaşi temă, este de părere că pentru a disciplina un copil care nu te ascultă, ţipatul, ameninţările, pierderea calmului şi alte metode similare nu dau niciun rezultat pozitiv. Atât pentru binele copiilor cât şi pentru cel al părinţilor, psihologii recomandă o atitudine calmă, fermă, dar care să nu domine. Acest tip de comportament poate nu va da întotdeauna rezultate, dar în mod sigur va îmbunătăţi relaţia dintre copii şi părinţi, notează therapy-testing.com.

Studii anterioare au arătat că disciplina bazată pe intimidare sau, chiar mai rău, pe violenţă, stresează copilul, motiv pentru care ţinta metodei de disciplinare, adică eliminarea unui comportament sau învăţarea altuia, nu este atinsă. Mai mult decât atât, intimidarea favorizează tocmai comportamentul pe care părinţii vor să-l corecteze sau să-l elimine. De asemenea, simţământul de frică şi neputinţă, pe care îl transmiţi copilului, va înrăutăţi relaţia voastră şi va declanşa o luptă pentru putere, în care cel mic se va strădui să câștige ori de câte ori va putea.

Ce îi transmiţi, de fapt, copilului atunci când ţipi la el? Orice, numai ceea ce intenţionezi, nu. Spre exemplu, copilul poate interpreta că lucrurile sunt serioase şi demne de luat în considerare numai atunci când părinţii încep să ţipe. Prin umare, cererile făcute pe un ton calm își pierd valoarea. Ţipatul le arată că pot ţipa şi ei la rândul lor, ca răspuns, sau că pot ţipa la alţii când ceva nu le convine.

Un studiu publicat în anul 2013 în Journal of Marriage and Family a arătat că în familiile în care există, într-un an, 25 sau mai multe episoade în care se ţipă, copiii pot avea o stimă de sine scăzută, pot experimenta agresivitate faţă de cei din jur şi anxietate şi depresie. În afară de cele trei atitudini de bază – calm, fermitate, concomitent cu lipsa dominării –, experţii recomandă şi alte metode prin care poţi evita tentaţia de a ţipa, potrivit psychologytoday.com:

1. Ascultă activ. În general, critica excesivă declanşează atitudini defensive. De aceea, în afară de mustrare şi dojană, dă-i ocazia să-ţi spună de ce a făcut anumite lucruri şi cum se simte.

2. Caută să-l înţelegi. Caută să înţelegi motivele pentru care face anumite lucruri sau pentru care adoptă un anumit comportament. În felul acesta, vei evita ţipatul şi îl vei putea ajuta, explicându-i din punct de vedere raţional ce fel de conduită trebuie să aibă.

3. Nu eşti tu motivul. Dacă observi o atitudine provocatoare sau arogantă la copilul tău, acest lucru nu are de-a face cu tine în mod personal. El nu se comportă aşa pentru că are neapărat ceva împotriva ta, ci pentru că are nevoie să-şi demonstreze „puterea”, cu tine sau cu oricine altcineva.

4. Arată-i că-l iubeşti. Acest lucru este important chiar şi în dreptul unui copil obraznic, copil care îţi testează în fiecare zi capacitatea de a fi calm. Acest lucru nu înseamnă că nu trebuie să-l corectezi, dar, când este cazul, nu ezita să-l şi lauzi. O relaţie bazată pe dragoste, respect şi încredere este cea mai bună opţiune pentru părinţi şi copii.

5. Acordă-i atenţie. Pentru copii, atenţia părinţilor este extrem de preţioasă. Atunci când nu o obţin în mod gratuit, vor încerca să beneficieze de ea prin tot felul de comportamente neadecvate şi obrăznicii. De asemenea, este important să-i acorzi atenţie atât atunci când greşeşte, ca şi atunci când face ceva bine.

6. Stabileşte reguli şi o rutină. Aceste lucruri îi vor arăta precis ce aştepţi de la el şi îl vor ajuta să aibă un comportament adecvat.

7. Implică-l în activităţile tale. Dacă îi spui copilului numai ce nu are voie să facă, în cel mai fericit caz, va învăţa doar atât. În schimb, dacă îl laşi să te ajute şi apoi să se simtă apreciat şi util, vei contribui la creşterea stimei sale de sine şi la un comportament mult mai bun.

8. Respectă-ţi promisiunile. Atunci când promiţi o recompensă, ofer-o; atunci când „promiţi” o pedeapsă, de asemenea. În caz contrar, ceea ce îi vei transmite copilului este că nu întotdeauna vorbeşti serios, deci nu e necesar să te asculte întotdeauna.

9. Nu ceda şantajului. Uneori, copiii, chiar de la vârste fragede, pun în practică manipularea. „Fac acest lucru dacă….”, „vin la masă când mă chemi dacă…” sau „pun jucăriile la loc dacă…”. Dacă cedezi, copiii vor învăţa că această metodă este foarte eficientă şi prin ea pot obţine ceea ce doresc în mod uşor. De asemenea, nu trebuie să cedezi smiorcăielilor, care sunt tot o metodă de şantaj, numai că mai subtilă şi mai „emoţionantă”. Dacă cedezi, el va învăţa că de câte ori vrea să obţină ceva, este suficient să se smiorcăie câteva minute. Învaţă-l să se exprime frumos, să ceară frumos şi în mod civilizat ceea ce doreşte, dar pentru aceasta, cel mai bine este să…

10. …să fii un model pentru el. Dacă te porţi şi vorbeşti frumos şi civilizat cu el şi cu cei din jur, în mod sigur te va imita. Dacă se întâmplă să greşeşti şi să te abaţi de la această regulă, recunoaşte-ţi greşeala, cere-ţi iertare, chiar dacă este doar un copil. Astfel va mai învăţa încă un lucru, şi anume că dezaprobi un anumit comportament şi că a cere iertare nu este ceva înjositor. Şi nu uita un lucru foarte important: faptele trebuie să reflecte vorbele tale, pentru că cel mai bine se învaţă din exemplul personal, nu din predici.

Foto: blissfulparenting.org