Studiu: O treime din copiii români au fost expuși în 2018 discursului incitator la ură pe internet

169

Gradul de alfabetizare digitală în rândul copiilor a crescut faţă de acum 5 ani, sporind oportunităţile, dar și riscurile pentru aceștia, arată cel mai recent raport EU Kids Online.

Faţă de anul 2013 (când ancheta Net Children Go Mobile evalua situaţia utilizării internetului de către copiii din România), accesul la internet a crescut de peste 4 ori, potrivit raportului EU Kids Online 2018 pentru România, care a studiat date oferite de 935 de copii cu vârsta între 9 și 17 ani.

Raportul prezintă informaţii despre activităţile copiilor pe internet, nivelul de competenţe digitale, riscurile și pericolele navigării online, precum și despre modul în care părinţii și școala pot media activitatea pe internet.

Copiii din România se conectează la internet prin intermediul telefonului mobil (84%), dar și folosind calculatorul (39%) sau tableta (19%). Limitările accesului la internet se datorează în foarte mică măsură lipsei competenţelor digitale (9% raportează că internetul este prea dificil de folosit) și în mare măsură factorilor economici (65% afirmă că dispozitivele de acces sunt prea scumpe și 37% consideră prea mari taxele de conectare și de abonament) și infrastructurii deficitare (1 copil din 4 raportează un semnal de internet prea slab sau absent în zona în care locuiește).

Studiul dezvăluie percepţia copiilor asupra internetului: 45% dintre copii văd în internet un mediu sigur și 32% cred că în mediul online sunt oameni drăguţi, gata să ajute, în timp ce 66% afirmă că știu să se descurce dacă întâlnesc un comportament online care le displace. Pentru 4 din 10 copii, internetul este mediul în care le este mai ușor „să fie ei înșiși”.

Cu toate acestea, experienţele negative trăite pe internet au crescut continuu, de la 21% în 2010, la 27% în 2013 și la 33% în 2018. Grupa de vârstă 9-10 ani raportează cea mai mare creștere a experienţelor negative online (aproximativ 20%)

În timp ce majoritatea copiilor vorbesc cu prietenii (41%) sau cu părinţii (37%) despre experienţele neplăcute din mediul online, 18% aleg să n-o facă. De fapt, 43% au o atitudine pasivă în faţa unei asemenea situaţii, iar 20% se raportează activ la ea, folosind, de exemplu, soluţii tehnice.

Faţă de anii precedenţi, raportul arată o descreștere a bullying-ului general, în paralel cu o creștere a cyberbullying-ului (de la 12% în 2013 la 23% în 2018). Cea mai frecventă formă de cyberbullying este trimiterea de mesaje răutăcioase sau insultătoare, iar 4 din 10 copii s-au declarat destul de deranjaţi sau foarte deranjaţi de aceste incidente, în timp ce alţi 4 din 10 se declară puţin deranjaţi de situaţie.

În timp ce 34% dintre copiii au fost martori la o situaţie de cyberbullying în ultimul an, aproape jumătate au încercat să ajute victima, 45% nu au făcut nimic, iar 7% au încurajat agresorul.

O treime dintre copii au fost expuși în 2018 la o formă de discurs incitator la ură (cyberhate), expunerea crescând odată cu vârsta: de la aproape 1 din 4 copii de 9-10 ani, la 1 din 2 la cei din grupa de vârstă 15-17 ani.

Aproape un sfert dintre cei expuși dicursului incitator la ură au declarat că au căutat intenţionat site-uri care promovau astfel de mesaje, cei mai mulţi dintre aceștia regăsindu-se în grupul 9-10 ani (30%), dar și în grupul celor de 15-17 ani (25%).

Jumătate dintre cei care primesc astfel de mesaje declară că le sunt expediate cel puţin o data pe lună, 8% dintre copii au declarat că au trimis ei înșiși astfel de mesaje (iar, dintre aceștia, 45% recunosc că au făcut acest lucru cel puţin o dată pe lună), în timp ce 12% afirmă că au primit mesaje și comentarii instigatoare la ură care îi vizau pe ei sau grupul din care fac parte.

Grupa copiilor de 13-14 ani este cea mai implicată în expedierea de mesaje jignitoare (11%), iar cei de 9-10 ani sunt cel mai puţin tentaţi de postura de agresori în mediul online (4%).

Raportul a constatat că acceptabilitatea violenţei crește odată cu vârsta, procentul celor care resping folosirea violenţei fiind în scădere. La băieţi, această tendinţă este tot mai evidentă la grupele mai mari de vârstă, care se simt mai deschiși faţă de folosirea violenţei pentru a-și apăra familia sau prietenii de insulte.

Activităţile online nu sunt totuși în sine avantajoase sau dăunătoare copiilor, oportunităţile și riscurile fiind deopotrivă prezente. Dacă părinţii și educatorii reușesc să medieze proactiv folosirea internetului, cresc șansele ca riscurile să nu se convertească în experienţe negative, ci mai degrabă să contribuie la creșterea capacităţii copiilor de a gestiona eficient situaţii problematice, conchide raportul.